Educaţia…şi Lecţia de Viaţă – Procesul educaţional în mediul «online» sau «Ceandalaua» îndobitocirii tinerei generaţii! – ,,Îndobitocirea și dezumanizarea tinerilor, care vor fi mult mai ușor de manipulat”!

1672
A teacher speaks to her pupils wearing fabric masks as they taks notes on iPads as on June 2, 2020 in Beaucamps-Ligny, near Lille, as secondary schools in Hauts de France gradually reopen after a new lifting of restrictions due to the Covid-19 pandemic caused by the novel coronavirus came into effect.,Image: 526361542, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no

Am spus-o mai demult şi am argumentat, cât se poate de convingător, că distrugerea sistemului educaţional românesc din ultimii treizeci de ani, constituie un demers cât se poate de fariseic şi de cabotin pentru analfabetizarea poporului român, îndeosebi a tinerilor care privesc şcoala ca pe un supliciu impus prin reguli şi norme formale, iar, învăţătura ca un divertisment care prelungeşte viaţa plină de aventuri şi de fapte comise fără discernământ în pretinsa exprimare a unei aşa-zise libertăţi, cu atâtea comportamente haotice şi mult prea departe de a reprezenta o formă de manifestare a necesităţii sociale! De fapt, în jurul parodiei coronavirusului se învârtesc pârghiile analfabetismului de pretutindeni, nu numai din România, pentru că în timp ce suntem intoxicaţi cu statistici din ce în ce mai alarmante despre creşterea numărului îmbolnăvirilor şi al deceselor pandemice, bogaţii lumii au transformat o ţară exotică în buncărul împotriva apocalipsei! Iată, la Queenstown – o pitorească staţiune din Noua Zeelandă, străinii cei mai bogaţi investesc în buncărele rezistente la catastrofe apocaliptice care sunt recomandate prin agenţii imobiliari locali, mai ales că în localitatea respectivă există şi un bar local numit «The Bunker». Se pare că de ani buni, Queenstown a fost o destinaţie atractivă pentru străinii de elită, care ar putea avea motive să caute un astfel de buncăr ferit de tulburările politice majore din ţările din care provin, iar, acum, când pandemia de coronavirus face ravagii la nivel mondial, Queenstown revine în atenţia lumii ca fiind locul perfect pentru a scăpa de catastrofe! Iar, ca totul să fie un fel de «Ceandalaua» îndobitocirii oamenilor, vestitul Gary Lynch, directorul general al companiei care investeşte masiv în aceste buncăre secrete, declară cu un cinism debordant că: „Nu vindem teamă. Noi vindem pregătiri”(!!??), adică, buncăre «Rising S», dotate cu bucătării funcţionale, toalete, electricitate şi generatoare de energie solară – cu preţuri începând de la 39.500 de dolari şi ajungând la câteva milioane, deoarece „Cumpărătorii caută ceva care să le protejeze familiile, şi în care să poată trăi o perioadă îndelungată”, clamează cu ostentaţie sfidătoare acelaşi Gary Lynch, pentru a ne arăta că sistemul educaţiei «online» este pretutindeni şi pentru totdeauna, strategia triumfătoare a viitorului, parcă demonstrându-ne că prostirea şi îndobitocirea celor mulţi şi săraci, nu se poate realiza fără îmbogăţirea peste măsură şi fără aroganta îmbuibare continuă a miliardarilor lumii!

«Educația în timpul pandemiei. Răspunsuri la criza nesfârșită a sistemului educațional românesc»!
În ţara noastră, încă de la sfârşitul lunii aprilie 2020 a fost publicat un Raport intitulat «Educația în timpul pandemiei. Răspunsuri la criza nesfârșită a sistemului educațional românesc», avându-i ca autori pe Bogdan Florian și Sebastian Țoc, cadre didactice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prin care se propune o dezbatere referitoare la viitorul sistemului educațional românesc în contextul pandemiei de SARS – CoV-2, având în vedere două obiective majore: 1) Analiza stării de fapt, a condițiilor în care viitoarele politici publice în domeniul educației urmează a fi implementate şi 2) Elaborarea de recomandări și propuneri fundamentate pe constatările rezultate în urma unei analize profunde, cu specificarea faptului că nu există o iniţiativă a unor dezbateri publice despre sistemul educaţional în condiţiile actuale, bazate pe inegalitatea de șanse la educație, aceasta fiind una dintre provocările fundamentale ale sistemului de învățământ românesc. Iar, dacă privim cu multă atenţie, societatea românească este tot mai polarizată, cu o pondere ridicată a persoanelor tinere aflate în risc de sărăcie sau de excluziune socială, cu un procent ridicat de tineri care trăiesc în locuințe supra-aglomerate și un sistem de protecție socială ineficient şi fără o bază temeinică. În asemenea condiţii, efectele unei crize grave a societăţii se regăsesc dramatic şi deconcertant, mai ales în sistemul educațional, când şcoala reușește într-o mică măsură să atenueze dezavantajele socio-familiale ale elevilor. În contextul întreruperii activităților uzuale, generate de pandemia cu SARS – CoV – 2, elevii dezavantajați socio-economic au o probabilitate mai mare să se îndepărteze de școală, ceea ce creşte alarmant cifrele abandonului școlar și ale rezultatelor școlare slabe! Dacă analizăm competențele digitale și trecerea la sistemul «online» de predare-învățare, tabloul este de un gri închis dezarmant, ca o imagine generală a dificultăților asociate cu trecerea la învățământul desfășurat exclusiv în mediul acesta controversat pe care cei mai mulţi îl numesc «online de buzunar», chiar dacă studiile estimează faptul că există o nevoie de dezvoltare a competențelor digitale și de utilizare a noilor tehnologii în rândul cadrelor didactice, în special pentru adaptarea conținuturilor și unor activități didactice la cerințele instrumentelor informatizate! Desigur, participarea elevilor la activitățile educaționale «online» depinde şi de accesul acestora la infrastructura casnică și de dotarea gospodăriilor cu conexiune la internet, cu laptop/computer personal / imprimantă (sau telefon mobil/tabletă), mai ales că sprijinul pe care părinții îl pot oferi propriilor copii în accesarea lecțiilor și a resurselor de învățare oferite de cadrele didactice este o altă condiție necesară, faţă de care Ministerul Educației nu își asumă responsabilitatea pentru asigurarea accesului gratuit la educație pentru toții elevii în contextul în care 38% dintre copiii și tinerii sub 16 ani se află într-o situație materială precară agravată de restrângerea activităților economice. Desigur, absenţa unei dezbateri serioase în spațiul public cu privire la planurile pe termen mediu (anul școlar 2020 – 2021) și lung (perioada 2021 – 2027), constituie un motiv serios de îngrijorare legitimă, deoarece, mai mult ca niciodată, acum este nevoie de un punct de pornire destinat actorilor organizaționali implicați în formularea unei strategii care să asigure reluarea funcționării sistemului educațional, prin crearea unui cadru de politici educaționale și practici care să asigure oprirea răspândirii SARS – CoV – 2, pentru a nu pune în pericol sănătatea elevilor, a familiilor acestora, a cadrelor didactice și a personalului etnic şi auxiliar al școlilor, asigurându-se, astfel, contextul unor politici educaționale și practici care să nu adâncească și mai mult inegalitățile existente în cadrul sistemului de învăţământ!

„Cuvântul acesta de «îndobitocire» exprimă o realitate dureroasă spre care tindem”!
În temeiul celor afirmate până acum, oferim spre analiză şi reflecţie o recentă expunere a Preşedintelui Academiei Române, domnul prof. univ. dr. acad. Ioan Aurel Pop, care atrage atenţia asupra faptului că o serie de măsuri arbitrare, aşa cum ar fi mutarea procesului educațional în mediul «online» și reducerea orelor de studiu la materii importante, vor conduce la ,,îndobitocirea și dezumanizarea tinerilor, care vor fi mult mai ușor de manipulat”, mai ales că Ministerul Educației lucrează în prezent la revizuirea planului-cadru pentru învățământul gimnazial, fie prin eliminarea unor materii sau a notării la anumite discipline, fie prin tăierea numărului de ore la Istorie și Geografie, Limbi Moderne, Științele naturii, iar, în cele din urmă, aşa cum arată domnul Ioan Aurel Pop: ,,Consecințele vor fi grave. Părerea mea este că ne pripim. Eu, ca istoric, vă spun că omenirea a trecut prin momente de cumpănă mult mai grave decât acestea, cu milioane de morți, cu chinuri groaznice, războaie, cataclisme, și din toate a ieșit cu bine. În ultimii 2.500 de ani, de când există educație publică, ea s-a făcut față în față, chiar în vreme de război. Școala făcută la modul clasic este simbol de umanitate și de normalitate și eu nu aș pedala așa de mult pe aspectul catastrofic. Mie nu-mi plac previziunile, pentru că nimeni nu știe ce ne rezervă viitorul. Decidenții politici au datoria să disemineze în sufletele oamenilor optimismul, încrederea și speranța. Eu, în postura de decident politic, nu mi-aș permite să le spun oamenilor că anul școlar viitor va fi într-un fel sau altul. Cum să ne imaginăm noi că vom face școală la distanță? Cum să ne imaginăm noi că este corect un masterat făcut «online»? Să transmiți acest lucru, ca și cum ar fi ceva normal, mi se pare o exagerare și o lipsă de respect pentru acest popor. Școala trebuie făcută față în față”, a declarat prof. dr. Ioan Aurel Pop, după care distinsul istoric şi Președinte al Academiei Române atrage atenția asupra faptului că reducerea conținutului și a nivelului educației tinerilor poate duce la pierderea capacității de a discerne și de a compara, ceea ce le periclitează libertatea de a alege! Pe un ton vehement şi tranşant, vorbitorul a concluzionat asupra faptului că, în esenţă: „Cuvântul acesta de «îndobitocire» este un cuvânt șocant, dar până la urmă exprimă în mare măsură o realitate dureroasă spre care tindem! Din păcate, este o tendință foarte clară de dezumanizare, de pierdere a esenței umane! Prin educație, oamenii și popoarele dobândesc cultură! (sic!!). Un popor fără cultură este un popor foarte ușor de manipulat. Îndobitocirea se realizează prin aceste forme în care tinerii învață numai ceea ce li se spune, merg pe minima rezistență, nu mai citesc cu ochii și cu mințile lor, nu mai au puterea să decanteze lucrurile, preiau de-a gata, tot ceea ce li se oferă, se gândesc la viața simplă pe care o duc, în primul rând la nevoile materiale, și nu mai au timp pentru minte și pentru suflet” a afirmat președintele Academiei Române, atrăgând atenţia foarte serios, că fără cultură generală, dispare și o capacitate extraordinar de importantă pentru un om obişnuit, capacitatea de a discerne și de a compara, cea care te ajută să iei decizia cea mai bună. De fapt, ideea năstruşnică de a face educaţie «online» conduce la un fel de mecanicism al gândirii noastre, iar, generaţiile tinere, chiar dacă nu este vina lor, nu gândesc decât dacă apasă tastatura computerului! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA

P.S. În ziua de 6 august 2020, cu binecuvântarea ÎPS Părinte dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, Mănăstirea LAINICI sărbătoreşte Hramul: «Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos», iar Sfânta Liturghie, va fi oficiată în altarul de vară de către un sobor ales de călugări şi preoţi în frunte cu Preacuviosul Părinte Exarh Arhim. Ioachim PÂRVULESCU, Stareţul Mănăstirii din Defileul Jiului!

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui Dorina Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here