Centenar Eroul Necunoscut, activitate desfășurată la Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu-Jiu

Joi, 4 mai 2023, începând cu ora 13:00, în amfiteatrul Colegiului Național „Spiru Haret” Târgu Jiu, în prezența elevilor claselor a VII-a A, a VIII-a C, a IX-a B, a X-a B, a XI-a A și a XI-a D, a fost desfășurată activitatea extracurriculară „Centenar Eroul Necunoscut”, coordonată de doamna profesor de istorie dr. Elena Cornoiu, în colaborare cu Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” (A.N.C.E. „R.M.” Gorj „T.V.”), prezentă în sală cu o delegație formată din col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, dirig. Viorica Ionescu și ing. Vasile Ionescu. Menționez faptul că doamna profesor de istorie dr. Elena Cornoiu este vicepreședinte al A.N.C.E. „R.M.” Gorj „T.V.” și președinte al Cercului „Cultul Eroilor” de la Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu Jiu.

Activitatea a început prin intonarea Imnului Național al României de către eleva Melinda Maria Mitran, din clasa a XI-a D, îmbrăcată într-un frumos costum național. Ca un gest de respect și admirație pentru Melinda, domnul col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga i-a dăruit eșarfa sa tricoloră cu însemnele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu”, rugând-o să o poarte și la faza națională a Concursului interdisciplinar „Cultură și civilizație în România”, ediția 2023, ce se va desfășura la Baia Mare.
În cuvântul de deschidere al acestui eveniment, doamna profesor de istorie dr. Elena Cornoiu a făcut un scurt istoric al sacrificiului poporului român pentru păstrarea identității naționale și realizarea unei Românii unite și puternice, suverane și independente.
„În anul 1916, România a intrat în război de partea Antantei, care s-a angajat să-i recunoască drepturile asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria și să desfășoare o serie de acțiuni militare în favoarea acesteia. Ofensiva română a început în Transilvania, fiind încununată de primele succese. A fost însă întreruptă de căderea frontului de sud, prin înfrângerea de la Turtucaia. Cu toate eforturile ostașilor români, înfrângerile au continuat și, în decembrie 1916, două treimi din țară au căzut sub ocupație inamică. Regele și guvernul, împreună cu armata și o parte a populației, s-au retras în Moldova. În anul 1917, refăcută și mai bine organizată, armata română a reluat operațiunile militare, repurtând victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, victorii ce deschideau perspectiva eliberării teritoriului țării. Ieșirea Rusiei din război a atras însă capitularea României și încheierea, la Buftea-București (7 mai 1918), a tratatului de pace cu Puterile Centrale, cu prevederi dure pentru România. În noiembrie 1918, România a reintrat în război, sfârșitul acestuia găsind țara de partea învingătorilor”, a rezumat doamna profesor participarea României la Războiul cel Mare.
Pentru a glorifica memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de reîntregire, sculptorul Constantin Brâncuși născut la Hobița, județul Gorj dar care se mutase la Paris, a realizat la Târgu Jiu „Calea Eroilor”, un ansamblul sculptural care cuprinde monumente realizate în perioada anilor 1937-1938. „Brâncuși a fost invitat la Târgu Jiu să ridice un monument închinat eroilor gorjeni de către Comitetul Ligii Naționale a Femeilor, la sugestia sculptoriței Milița Petrașcu. Într-o scrisoare trimisă de Brâncuși Miliței Petrașcu, la 11 februarie 1935, acesta declara: «Nu vă pot spune cât de fericit aș fi să pot face ceva la noi în țară.» Arethia Tătărescu își convinge soțul – prim-ministrul liberal Gheorghe Tătărescu – în luna august 1937, să obțină de la Ministerul Lucrărilor Publice suma de bani necesară pentru prelungirea străzii Grigore Săftoiu, între târgul săptămânal numit de Brâncuși Târgul Fânului – unde va fi amplasată Coloana – și Bulevardul C. A. Rosetti, care mărginea grădina publică a orașului. Reîntors pe plaiurile natale, marele sculptor se folosește de locuri simbolice: malul râului Jiu, unde s-au dat luptele eroice din 1916, o alee printr-un zăvoi, o stradă ce trebuia prelungită și denumită astfel ca să fie legată de temă, un loc viran în apropierea mormintelor eroilor și o biserică. Punerea în adevărata lumină a complexului brâncușian din Gorj este o datorie importantă a tuturor românilor”, a mărturisit doamna profesoară.
Două eleve din clasa a VII-a A au făcut referiri la Eroul Necunoscut. O prezentare a istoricului Eroului Necunoscut al României a fost făcută de către Ivașcu Elena-Irina, care a precizat: „În semn de recunoștință al sacrificiilor soldaților români pe câmpul de luptă pentru realizarea idealului național, în anul 1923, statul român a decis ca simbolul acestor sacrificii să fie evocat prin osemintele unuia dintre ostașii anonimi căzuți în cele mai crâncene lupte, care să reprezinte 10 regiuni ale țării”. A urmat povestea desemnării sicriului Ostașului Necunoscut de către Amilcar Săndulescu, transportul și înhumarea acestuia la București, în ziua de 17 mai 2023, în Parcul Carol I, în prezența Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Apoi, eleva Răgan Daria-Andreea a recitat poezia „Ostașul necunoscut”, scrisă de Osip Emilievici Mandelștam, poet și eseist evreu rus, unul dintre cei mai faimoși membri ai școlii poetice acmeiste.
În continuare, domnul col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga a vorbit despre necesitatea realizării unui simbol al ostașilor români care au luptat pentru apărarea gliei străbune și pentru ca România să fie un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil. A vorbit despre alegerea unuia dintre cele 10 sicrie care a plecat din Gorj, din Cimitirul Rasovița al comunei Lelești, unde este înmormântat și Generalul Gheorghe Rasoviceanu. A insistat asupra condițiilor vitrege de echipare și dotare a Armatei Române în Primul Război Mondial sau Războiul cel Mare cum era cunoscut până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, despre gropile comune în care au fost înhumați foarte mulți ostași, iar Gorjul a dat cele mai multe jertfe omenești. Pe monumentele din Gorj sunt trecute locurile unde gorjenii au dus cele mai grele lupte: Jiu, Mărăști, Mărășești și Oituz. În final, a adresat participanților următorul îndemn „Cinstiți Eroii pentru că datorită lor suntem noi astăzi aici și mai putem vorbi liber”.
În încheierea evenimentului, eleva Melinda Mitran a interpretat cântecul patriotic „Așa-i românul”.
Doamna profesoară Elena Cornoiu a mulțumit elevilor pentru participare și interes, iar delegației Cultului Eroilor pentru inițierea manifestărilor dedicate Centenarului Eroului Necunoscut și pentru informațiile transmise elevilor.
Delegația Cultul Eroilor i-a mulțumit doamnei profesoare pentru reușita evenimentului și a făcut o fotografie de grup.
Col. (rtr.) Gigi Bușe