În perioada interbelică un nume cunoscut în creaţia şi publicistica olteană a fost cel al lui Alexandru C. Calotescu – Neicu. El a fost, conform consemnărilor din „Calendarul Gorjului”, editat de Jean Bărbulescu în anul 1925, „cel mai mare proprietar de pământ din judeţ”.
Acesta stăpânea în anul 1919 moşia Broşteni compusă din trei trupuri: Atârnaţi, Broşteni şi Ceplea – Strehăiţa, cu o întindere totală de 670 ha şi 8250 m2 pământ arabil, pădure, pruni, vie etc. (Arhivele Statului Gorj, fond Consilieratul Agricol Gorj, dos. 81/1919 – 1939, fila 2). Planul de hotărnicie al moşiei a fost făcut în anul 1883 pentru moşiile Broşteni şi Atârnaţi, care aparţinuseră familiei Broşteanu, din care a făcut parte şi Al. C. Calotescu – Neicu. Înrudirea cu familia Broşteanu era pe linie maternă, străbunica sa, pe numele de Ilinca Calotescu a fost fiica lui Constantin Broşteanu zis Fedeleş. Aceasta s-a căsătorit cu Constantin Calotescu de la Turcenii de Sus, având împreună doi băieţi: Alexandru şi Ştefan. În anul 1875 Ilinca Calotescu (fosta Broşteanu) i-a făcut lui Alexandru C. Calotescu, fiul său, un act de donaţie (dos. 3173/1875, fila 36, fond Tribunalul jud. Gorj, transcripţiuni) prin care i-a dat a treia parte din moşia ce o avea moştenire de la tatăl său Constantin Broşteanu, în hotarul Turcenii de Jos, plasa Jiului. Acest act de donaţie l-a făcut Ilinca Calotescu pentru a stinge orice dezbinări, care apăruseră între cei doi fii ai săi. Partea de moşie pe care fiul Alexandru a obţinut-o în urma donaţiei avea şi casele de zid şi hanul de la drum. Această avere a ajuns de la părinţi, în stăpânirea boierului Costică Calotescu, născut în anul 1861 şi decedat în februarie 1932 iar de la Costică la fiul său, Alexandru – Neicu, născut la 13 aprilie 1888 (Arhivele Statului Gorj – fondul Registre stare civilă, com. Turcenii de Jos, dos. 51/1888, fila 6 şi verso). Actul de naştere cu nr. 12 a fost eliberat de primarul comunei Turcenii de Jos iar pe marginea sa există adnotarea: „persoana a cărei naştere este înscrisă în actul de faţă (Alexandru C. Calotescu) s-a căsătorit cu domnişoara Angela Gh. Burileanu (n.n. din Craiova) în ziua de 2 decembrie 1912, după cum se constată în actul de căsătorie înscris în registrele de stare civilă ale com. Broşteni, plasa Turceni, jud. Gorj, la nr. 10 din 1912. Alexandru C. Calotescu – Neicu a urmat cursurile şcolii primare la Craiova iar cursurile secundare la Turnu Severin şi Craiova. Studiile superioare le-a definitivat la Universitatea Bucureşti la facultatea de litere, dar există afirmaţii că în paralel a absolvit şi facultatea de drept. Cert este faptul că fiul său Constantin a fost licenţiat al Facultăţii de Drept Bucureşti şi a practicat avocatura. Alexandru C. Calotescu – Neicu după terminarea studiilor s-a retras la Conacul de la Broşteni, respectând datinile vechilor boieri de a sta tot timpul la moşie între săteni, ispitit de „Sfânta chemare a muncii câmpului”. El a stăpânit o parte a moşiei Broşteni de la tatăl său iar altă parte prin cumpărătură: de la Victor Cepleanu (Arhivele Statului Gorj, fondul Consilieratul Agricol Gorj, dos. 81/1919 – 1939, fila 2), cu hotărnicia făcută în anul 1915 şi moşia Strehăiţa cumpărată de la Elena şi Miron Niculescu, cu hotărnicia făcută în anul 1910. În Primul Război Mondial Al. C. Calotescu – Neicu a fost mobilizat iar familia sa, la fel ca alte familii boiereşti, a părăsit localitatea în anul 1916. Ocupaţia germană a adus pagube familiei Calotescu – Neicu, căreia i-au fost rechiziţionate circa 20 – 23 vagoane de cereale şi alte produse. (Va urma)
Prof. drd. Marcela Mrejeru, Al. Doru Şerban
