Agricultura pe înțelesul tuturor/Cum să ajutăm culturile de toamnă

355

Orice recoltă se realizează cu un însemnat consum de elemente nutritive, substanţe chimice, pe care plantele le extrag din sol şi potrivit principiului “de unde scoţi şi nu pui la loc scade rezerva” şi solul fermei noastre îşi va reduce fertilitatea. De aceea se impune prevenirea acestui fenomen prin intervenţii prompte, fie cu fertilizanţi organici, fie cu fertilizanţi chimici, dar în mod științific nu oricum căci orice acțiune contrară tehnologiei poate conduce nu doar la pagube în recolte, dar și la degradări greu de reparat ale solului. Spre a evita astfel de accidente vă voi familiariza cu minimum de date tehnice de care să țineți seama în astfel de activități. Pentru producerea unei tone de producție principală împreună cu producția secundară aferentă acesteia culturile agricole extrag din sol cantități însemnate de elemente nutritive. Redăm în tabelul de mai jos consumurile specifice de elemente nutritive pentru principalele culturi agricole specifice Gorjului.
Culturile din familia botanică leguminoase ca mazăre, fasole, bob, lucernă, trifoi, ghizdei, sparcetă etc. sunt cele mai mari consumatoare de azot, în tabel 65 kg N / to boabe, dar pe majoritatea îl iau din simbioza cu bacteriile Rhizobium sp. ce se instalează pe rădăcinile plantelor și trăiesc simbiotic cu acestea. De aceea fertilizarea cu azot a acestor culturi este mult redusă, 15 kg N sa / to față de 65 kg N sa / to cât este consumul real.
Să nu uităm că azotul din sol se regenerează mult mai ușor decât celelalte elemente nutritive (din apa de precipitații, prin putrezirea materiei organice încorporată în sol, din activitatea anumitor microorganisme etc) și de aceea fertilizarea unilaterală cu azot a culturilor provoacă extragerea masivă și a celorlalte elemente nutritive și deci sărăcirea solului în aceste elemente nutritive, deci reducerea potențialului productiv natural al acestuia. De aceea dacă trebuie să recurgem la fertilizanţi chimici recomandăm utilizarea pentru toate culturile a îngrășămintelor chimice complexe, cu mai multe elemente nutritive. Administrate fazial, în mai multe reprize, foliar sau la sol, efectul nutritiv al îngrășămintelor chimice sporește cu peste 30 % la azot, cu 20 – 25 % la fosfor și cu 15 – 20 % la potasiu. Aceasta înseamnă că și sporul de recoltă poate crește cu aceste procente, dacă recurgem la administrarea localizată și fazială a îngrășămintelor chimice, tehnologie diferită de la o cultură la alta. Totodată astfel se reduc și cheltuielile pentru fertilizare. Un sac de îngrăşăminte complexe are pe termen lung efect de 3 sau 4 ori mai bun decât unul de azotat de amoniu. De aceea noi recomandăm utilizarea dacă nu exclusivă cel puţin preponderent, a complexelor şi numai în completare şi de regulă fazial a azotatului de amoniu sau a ureii.
Fertilizarea fazială a cerealelor păioase se poate efectua în 5 reprize din care ultima chiar în faza de burduf a acestora, dar desigur cu utilaje speciale sau cu aviația în această fază. La noi este recomandabil ca această operațiune să se efectueze în trei faze, una de bază toamna la semănat, a doua iarna (în ianuarie și februarie) la sol și ultima primăvara, foliar, prin introducerea în soluția pentru ierbicidat a 10 kg uree / ha în minim 200 l soluție de ierbicidat. Este interzisă folosirea altor îngrășăminte chimice în soluții pentru stropit culturile, deoarece au efect fitotoxic asupra plantelor. În loc de uree se pot folosi doar îngrășămintele foliare în condițiile recomandate de fabricant.
Iarna este bine ca în ianuarie să se administreze îngrășămintele complexe, deoarece fosforul din acestea este mai greu solubil și necesită cam trei luni de zile până la accesibilizarea lui de către plante. Îngrășămintele complexe cu mai mult azot în compoziție, precum și cele simple cu azot e bine să fie administrate în ultima lună de iarnă, adică în februarie, deoarece azotul este ușor solubil și poate fi antrenat de apa care pătrunde în sol spre profunzime, sub nivelul densităţii maxime a rădăcinilor și deci nu întreaga cantitate administrată este utilizată de plantele de cultură. Administrarea îngrășămintelor complexe, precum și a ureii sau azotatului de amoniu granulate se face prin împrăștiere la suprafața culturilor, manual sau mecanic, pe timp senin, cu terenul destul de tare spre a nu provoca stricăciuni plantelor, precum și când frunzele acestora sunt zvântate spre a evita lipirea granulelor de îngrășământ de frunzele plantelor și a provoca astfel arderea lor, până chiar la compromiterea culturii.. Se pot administra astfel 200 – 400 kg îngrășăminte complexe și nu mai mult de 100 – 150 kg azotat de amoniu sau uree pe hectar. Pe terenurile fără zăpadă această operațiune va începe după ora 10 a m când soarele a zvântat roua de pe frunze lucru care se determină trecând dosul mâinii peste plante și constatând că nu ne-am umuctat. Odată cu ierbicidarea, în primăvară, se poate administra și 10 kg uree / ha în minimum 200 l apă / ha. Ureea nu intră in reacție cu ierbicidele sau pesticidele și la această concentrație nu este fitotoxică pentru plante. Ureea se dizolvă separat și în rezervorul instalației de ierbicidat se toarnă după ierbicid, când rezervorul este plin pe jumătate cu soluție. Este bine ca și circuitul hidraulic de agitare și omogenizare a soluției din instalația de ierbicidat să funcționeze permanent spre a menține soluția omogenă și să se utilizeze vase și unelte din plastic sau lemn, deoarece ureea este corozivă și provoacă distrugerea prematură a acestora. La lucrările acestea nu se admit minori, bolnavi, persoane în stare de ebrietate ori femei gravide și se impune respectarea măsurilor minimale de protecția muncii precum interzicerea fumatului, băutul alcoolului ori mâncatul în incintă și nespălat pe mâini. La alimentarea mașinilor agricole operatorul trebuie să lucreze permanent cu vântul din spate spre a evita astfel contactul cu acestea. Alimentarea mașinilor agricole se va face numai pe drum, în capul parcelei și se va evita risipirea acestora pe terenul de cultură cu efect sigur negativ. Dacă au căzut pe jos astfel de produse acestea se adună cu o mătură și lopată și se împrăștie cât mai rar pe teren spre a evita consumarea lor de către păsări sau animale, precum și dizolvarea lor în apa de ploaie și consumarea acestei soluții de către animale căci este toxică pentru ele. Alimentarea utilajelor nu se face în apropierea surselor de apă (de suprafață sau de adâncime) ori pe malul râurilor, spre a evita contaminarea și deci otrăvirea lor. Îngrășămintele chimice granulate trebuie să aibă granulația normală, să nu fie bulgăroase căci vom realiza o fertilizare incorectă, iar acolo unde au căzut bulgării plantele de cultură se dezvoltă excesiv, cad sau se îmbolnăvesc ușor și constituie sursă de infestare cu agenți patogeni și a celorlalte plante din cultură.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion Velici

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here