Agricultura pe înțelesul tuturor – Înființarea culturilor de toamnă

1207

2 – Soiuri de grâu și de triticale
Soiurile de culturi agricole sunt cel de-al 3-lea factor component al ecuației producției agricole – casă x masă x rasă – și aportul lor la cuantumul și calitatea recoltei este tot de o treime. Fermierii nu trebuie să neglijeze pe niciunul din acești factori căci factorul realizat în cea mai mică măsură este cel care imprimă parametrii maximali ai recoltelor, este factorul limitativ. Notând cu 1 realizarea în proporție optimă a fiecăruia dintre acești trei factori și introducându-i în formula de mai sus, constatăm că 1x1x1= 1, adică ne așteptăm la o recoltă la nivelul potențialului biologic al soiurilor. Dar dacă asigurarea acestor factori nu este realizată în întregime, ci doar în proporții de 0,9×0,8×0,7, constatăm că producția posibil de realizat este doar de 0,504, adică doar la jumătate din potențialul de producție al soiului respectiv. De aceea trebuie acordată atenția cuvenită tehnologiilor tuturor culturilor, dacă vrem să avem recolte bune și nu să risipim banii și eforturile așa … de amorul artei.
Iată cele mai potrivite soiuri de grâu de toamnă pentru zona noastră:
1 – Andrada – soi produs la Turda, cu o bună rezistență la încolțirea boabelor în spic, iernare și foarte bună rezistență la cădere. Spicul său este roșu, aristat, iar boabele ovale, de culoare roșie, mari, cu mmb de 46 – 50 gr. Are o capacitate medie de înfrățire, 2 – 4 frați, conține 12,73% proteine și un gluten de foarte bună calitate. Potențialul său de producție este de 7.000 – 9.300 kg/ha.
2 – Apullum – produs tot la Turda, soi cu foarte bună rezistență la ger și o mare capacitate de înfrățire și însușire de panificație superioară. Spicul său este aristat, alb-mat și conține boabe mari, cu mmb de 44 – 48 gr. Are o perioadă de vegetație de 265 – 275 zile și potențial productiv de 5.700 – 9.200 kg boabe/ha.
3 – Arieșan – soi produs la Stațiunea Agricolă – S A – (denumirea stațiunii este simplificată pentru a face comunicarea mai ușor inteligibilă) Turda, soi precoce, productiv, cu bobul mare și capacitate bună de înfrățire (2 – 5 frați/plantă, din care primii 2, cei de rangul unu, sunt fertili). Acest soi are o bună rezistență la iernare și cădere. Spicul său este aristat, de densitate medie, roșcat, lung de 8,0 – 8,5 cm, iar boabele sunt mari, au mmb de 50 – 55 gr. Acest soi are o perioadă de vegetație de 260 – 270 zile, un potențial de producție de 5.500 – 10.500 kg boabe/ha (condiționat de agrotehnica aplicată), un conținut destul de ridicat de proteină, 12 – 15% și gluten umed de 28 – 35%.
4 – Dumbrava – soi produs tot la S A Turda, cu o bună rezistență la iernare și făinare, o foarte bună rezistență la cădere și scuturare. Are o bună capacitate de înfrățire, 2 – 5 frați, spic alb, aristat și boabe mari, cu mmb de 45 – 55 gr. Perioada de vegetație este de 270 – 280 zile, iar potențialul de producție de 5.600 – 10.800 kg boabe/ha.
5 – Șimnic 30 – soi de grâu foarte precoce produs la S A Șimnic, lângă Craiova, și are bune calități de panificație. Este un soi cu talie înaltă și bună capacitate de înfrățire, foarte bună rezistență la cădere, secetă și scuturare. Are spicul cilindric, mediu ca lungime și densitate, alb, iar boabele sale sunt ovale, mari, mmb de 50 gr, de culoare roșie. Potențialul său de producție este cuprins între 5.000 și 7.500 kg boabe pe ha. Acest soi este de o perioadă lungă în cultură ca dovadă a valorilor agrotehnice și nutriționale ale sale, precum și a faptului că producătorii lui, cercetătorii științifici ai acestei stațiuni, au lucrat și lucrează cu un înalt grad de conștiinciozitate și competență profesională.
6 – Turda 2000 – produs așa cum îl arată și numele tot la S A Turda, în anul 2000, dar rezistă foarte bine și acum. Este un soi productiv, cu bune însușiri de panificație. Are o foarte bună putere de înfrățire, 2 – 9 frați, spic alb, aristat și boabe mari, cu mmb de 48 – 55 gr. Perioada de vegetație este de 270 – 275 zile, iar capacitatea de producție de 6.000 – 10.000 kg boabe/ha. Recomand aceste soiuri pentru cultură în Gorj deoarece condițiile pedoclimatice ale Turdei și Șimnicului sunt asemănătoare cu ale Gorjului și deci soiurile acestea sunt specifice și zonei noastre.

Din două idei am făcut una singură. Dar cu nod.   Ion VELICAN

Cred că astăzi puțini fermieri mai produc pâine de casă sau grâu în cantități comerciabile și de aceea mă opresc la aceste soiuri și vreau să recomand în continuare cele mai bune soiuri de triticale. Fac aceasta nu numai pentru faptul că această cereală are cel mai ridicat potențial productiv și suportă bine condițiile pedoclimatice și de agrotehnică de la noi, dar și pentru faptul că triticale poate fi utilizat în hrana animalelor mamifere în cantități cu mult mai mari decât grâul, fără riscul intoxicațiilor furajere. Toate soiurile de triticale ce vor fi descrise mai jos sunt produse de Institutul Național de Cercetări Agricole Fundulea, autoritate supremă în acest domeniu. Așadar:
1 – Negoiu – creat în anul 2012. Soiurile de plante de cultură pot fi în exploatare și peste 20 de ani spre deosebire de hibrizi a căror durată de exploatare este mai redusă. Acest soi are paiul gros, de 110 – 120 cm înălțime, spicul mare, alb-mat, aristat, piramidal. Boabele sunt mari, oval-alungite, de culoare roșu-deschis, cu mmb de 48 – 54 gr și mh, masa hectolitrică, adică greutatea a 100 litri boabe, 5 băniți, de 72 – 74 kg. Soiul de triticale Negoiu este precoce, rezistent la cădere, are înrădăcinare bună, pai elastic, este rezistent și la încolțirea boabelor în spic, are o bună capacitate de înfrățire, toleranță la ionii de aluminiu din sol (deci cultivabil pe soluri grele, argiloase), o rezistență medie la rugini și făinare, dar bună la fuzarioză și septorioză, boli ale frunzelor și spicului. Capacitatea de producție este superioară grâului în medie cu 1.100 – 1.200 kg/ha. Pe lângă utilitatea ca furaj, acest soi este bun și pentru panificație în amestec 1/1 cu grâu sau în industria alcoolului. Este recomandat pentru cultură pe solurile podzolice, exact ceea ce are Gorjul.
2 – Oda FD – soi de talie mai mică decât Negoiu, dar cu paiul mai gros. Spicul său este mediu ca mărime, ușor aplecat, ușor colorat, aristat. Boabele sunt aproape rotunde, de culoare roșu-deschis, cu mmb de 43 – 47 gr și mh de 73 – 77 kg. Rezistă bine la iernare, cădere, rugina brună, fuzarioză, septorioză, este tolerant la aluminiu și mediu rezistent la rugina galbenă și făinare. Are potențial de producție de 6.800 – 10.500 kg/ha și aceeași utilizare și răspândire ca și soiul Nehoiu.
3 – Pisc – soi cu aceeași constituție fizică întâlnită la soiul Nehoiu. Spicul său este aristat, cu densitate mijlocie, alb-mat, piramidal și cu ariste lungi. Boabele sunt mari, oval-alungite, de culoare roșu-deschis, cu mmb de 47 – 52 gr și mh de 71 – 74 kg. Are rezistență bună la ger, cădere, rugina galbenă, făinare, fuzarioză, septorioză, încolțirea boabelor în spic și medie la rugina brună și este tolerant la aluminiu. Are un potențial de producție de 7.200 – 11.500 kg boabe/ha, aceeași utilizare și răspândire ca și celelalte două soiuri descrise mai sus.

Am rugămintea către dumneata, cititorule, să ții minte și să aplici cât mai bine cele recomandate de mine, dacă vrei să nu-ți rupi oasele în zadar

Pentru explicații mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii, consultați cartea mea, „Ghidul fermierilor mici și mijlocii – volumul 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole”, ediția 2020.

Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383/2013 a apiculturii, cu modificările ulterioare, prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar, înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi. Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.
Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!

Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bogăția vine de la sine apoi …
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here