Mai multe parohii din cadrul Protoieriei Târgu-Jiu Nord sunt în această perioadă gazdele unei noi etape a Proiectului de dezvoltare a centrelor catehetice parohiale în Arhiepiscopia Craiovei ,,Cuvântul adevărului“(II Timotei 2, 15).
Tema activității catehetice din luna noiembrie 2021 este ,,Despre cinstirea sfinţilor“. Aşa cum este cunoscut, cultul sfinților se manifestă prin mai multe forme, iar pentru unii Sfinţi Biserica a rânduit sărbători speciale, precum cele închinate Maicii Domnului, Sfintei cuvioase Parascheva, Sfântului mare mucenic Dimitrie, Sfântului ierarh Nicolae, Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore De Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur. La acestea mai adăugăm şi Duminica cunoscută drept ,,a tuturor Sfinților“, prima după Pogorârea Duhului Sfânt.
După cum ne-a declarat părintele Marius Breană, în cuprinsul Protopopiatului Târgu-Jiu Nord, cinci parohii participă, timp de doi ani de zile, la Procesul de dezvoltare a centrelor catehetice parohiale, proiect desfășurat de către Arhiepiscopia Craiovei. Este vorba de parohiile ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din municipiul Târgu-Jiu (preot Ion Tomescu), Motru I (preot Daniel Budeanu), Leleşti (preot Sergiu Pupăzan), Gornăcel (preot Viorel Pupăză) şi Călugăreni (preot Ionel Mihai Popa).
,,Despre cinstirea sfinţilor“
Pentru ca o persoană să devină sfântă, i se cere şi efortul personal al curăției duhovnicești, a colaborării şi comuniunii cu Dumnezeu, a eliberării de întinăciune sau păcat. În felul acesta, a fi sfânt înseamnă a fi curat. La început, creştinii erau numiţi „sfinţi” spre a se deosebi de restul lumii păgâne care n-a primit Sfânta Taină a Botezului şi nu s-a curăţat de păcatul originar. Dar curăției primite prin Sfânta Taină a Botezului trebuie să-i adăugăm şi curăţia sau sfinţenia morală, efortul nostru de a creşte necontenit în virtute. Întrucât drumul spre sfinţenie ţine toată viaţa, deoarece lupta cu păcatul nu conteneşte, iar creşterea în virtute nu are limite, numai după moartea trupească putem declara pe cineva că este sfânt şi numai atunci poate fi cinstit ca atare. Legătura dintre credincioşii aflaţi în viaţă şi sfinţii încununaţi cu biruinţa măririi veşnice se manifestă prin cultul adus sfinţilor. Acest cult are un întreit aspect: de cinstire, de invocare a Sfântului în rugăciune şi de urmare a vieţii Sfântului. Cinstirea Sfinţilor pleacă de la faptul că Dumnezeu le recunoaşte curăţia morală, sfinţenia, având o situaţie specială, deosebită de a celorlalţi oameni. Prin ei, Dumnezeu îşi arată puterea Sa, îşi descoperă bunătatea, dreptatea, iubirea şi frumuseţea Sa. Prin viaţa lor, Dumnezeu se bucură de creaţia Sa. Ei iradiază lumina şi sfinţenia lui Dumnezeu, care lucrează prin ei, făcând transparentă sfinţenia Sa în lume. De aceea exclamă Psalmistul: „Cât de minunat este Dumnezeu între Sfinţii Săi”. Prin faptele lor, Dumnezeu îşi împlinește lucrarea Sa în lume: „Sfinţii vor judeca lumea” (I Corinteni 6, 2), ne spune Sfântul Apostol Pavel. În Vechiul Testament, Sfinţii sunt aleşii lui Dumnezeu care şi-au împlinit misiunea lor în lume.
Patriarhii, profeţii, ca şi toţi drepţii care împlinesc voia lui Dumnezeu se numesc Sfinţi. Toţi aceştia au arătat dreptatea lui Dumnezeu între oameni şi au menţinut trează flacăra credinţei în venirea Mântuitorului. În Noul Testament, sunt numiţi „sfinţi” Apostolii ca aleşi speciali ai Domnului şi trimişi în lume. Apoi, învăţătorii şi propovăduitorii dreptei credinţe. Martirii şi mărturisitorii care şi-au arătat în mod eroic ataşamentul de nezdruncinat faţă de Hristos, pustnicii şi călugării care şi-au dedicat întreaga lor viaţă în curăţire, ca şi, în general, oricare credincios cu sufletul plin de iubire pentru Dumnezeu, pentru semenii lor şi pentru întreaga creaţie.
În ce constă cultul sfinţilor?
Manifestarea concretă a cinstirii Sfinţilor este redată prin comuniunea duhovnicească cu ei şi invocarea lor în rugăciunile către Dumnezeu. Sfinţii sunt mijlocitori către Dumnezeu şi ajutători în dobândirea mântuirii. Se pune întrebarea: este posibilă mijlocirea Sfinţilor? Din pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr rezultă că cei trecuţi la cele veşnice se află într-o stare conştientă. Apostolul precizează chiar că: „Nici moartea nu ne va putea despărţi de dragostea lui Dumnezeu care este în Hristos Iisus, Domnul nostru” (Romani 8, 38-39). Aceasta înseamnă că legătura de iubire dintre Hristos şi Sfinţi este continuă. Aflându-se în comuniune de iubire cu Hristos, sfinţii se află în acelaşi timp în comuniune de iubire şi cu credincioşii aflaţi în viaţă. Toţi credincioşii alcătuiesc Biserica, atât cei trecuţi la cele veşnice, cât şi cei rămaşi în viaţă. În cadrul acestei comuniuni de iubire, credincioşii îşi manifestă dragostea faţă de cei trecuţi la cele veşnice prin rugăciunea de mijlocire a Bisericii pentru cei adormiţi în Domnul. În acelaşi timp şi Sfinţii pot mijloci pentru credincioşii aflaţi în viaţă, ca unii care sunt în cea mai apropiată comuniune cu Dumnezeu. Ei alcătuiesc ceata celor drepţi şi „mult poate face rugăciunea dreptului” (Iacob 5, 16).
Cinstirea şi invocarea Sfinţilor în rugăciune trebuie să aibă ca efect şi urmarea vieţii lor duhovniceşti. Viaţa lor duhovnicească este o lumină, un far călăuzitor care îl indică mereu pe Mântuitorul, o cale ce duce la mântuire şi desăvârşire. Domnul ne cere să-L urmăm şi să nu ostenim pe acest drum. Să imităm viaţa Lui şi să creştem necontenit până la asemănarea cu El. Ne-a asigurat că nu vom fi singuri şi că El ne va ajuta întotdeauna prin harul Duhului Sfânt. Noi ne vom afla mereu pe cale, mereu în luptă cu păcatul, mereu în strădanii de creştere în virtute. Pe acest drum ne ajută şi Sfinţii, nu numai prin mijlocirea către Dumnezeu, ci şi prin pilda vieţii lor, ei fiind oameni ca şi noi. Dacă Mântuitorul are toate virtuţile dezvoltate în mod desăvârşit, Sfinţii excelează în câte una dintre ele şi ne oferă în acest fel un model concret asupra felului cum putem şi noi făptui acea virtute. Pilda vieţii Sfântului poartă strălucirea vieţii duhovniceşti a Domnului. Se mai pune întrebarea: de când datează cultul Sfinţilor? Cultul Sfinţilor datează din epoca apostolică, sub forma comuniunii Sfinţilor, a iubirii care-i uneşte pe cei vii de cei adormiţi în Domnul. Practic, cinstirea Sfinţilor de către cei rămaşi în viaţă începe odată cu cinstirea martirilor. Pătimirea şi jertfa lor stau la temelia Bisericii lui Hristos. Moartea lor martirică era considerată, atât de către ei, cât şi de creştinii supraviețuitori, ca momentul triumfal al câștigării cununilor pe care Dumnezeu le dă mucenicilor în ceruri. Forma prin care se manifestă cultul public al Sfinţilor rezidă dintru început în instituirea sărbătorilor. În fiecare an, la data morţii martirice, creştinii se adunau la mormintele martirilor. Aici se săvârşea Sfânta Euharistie, se împărtăşeau toţi şi se citeau însemnările despre moartea martirică a Sfântului.
Biserica a precizat patru criterii după care un credincios trecut la cele veşnice putea fi declarat Sfânt: moartea martirică, mărturisirea şi apărarea dreptei credinţe, sfinţenia vieţii şi săvârşirea unor semne supranaturale. La acestea se mai poate adăuga şi găsirea moaştelor Sfântului având puterea facerii de minuni. Încă din epoca apostolică, Sfinţii sunt cinstiţi în întreaga Biserică prin sărbători şi rugăciuni. Mântuirea ne-a venit prin jertfa Mântuitorului şi numai prin El ne putem mântui. El a fost şi rămâne Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni. Dar aşa cum Biserica poate ajuta credincioșilor prin rugăciuni la mântuirea celor adormiţi în Domnul, tot astfel şi Sfinţii pot ajuta credincioşilor în rugăciunile lor către Dumnezeu Tatăl, prin Fiul. De aceea credincioșii nu se roagă Sfinţilor să-i mântuiască, ci să-i miluiască, adică să-i ajute la dobândirea mântuirii pe care o acordă Dumnezeu Tatăl prin Fiul în Duhul Sfânt.
Catehezele se vor desfășura lunar, pe o perioadă de doi ani de zile, în cele cinci parohii din cuprinsul Protopopiatului Târgu-Jiu Nord. Credincioşii au astfel posibilitatea ca, prin venirea la Sfânta Biserică, să aprofundeze învăţăturile de credință ortodoxă, iar prin activitatea catehetică desfăşurată în această perioadă pot afla în ce constă cultul sfinţilor, cum se manifestă cinstirea persoanelor sfinte şi, mai ales, de ce este important ca la Botez fiecare om să primească numele unui sfânt ocrotitor.
Masterand în teologie, Marius Stochiţoiu
