Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală! La primele semne, adresați-vă medicului neurolog!

1790

Patologia neurologică este complexă atât prin numărul mare de boli, cât și prin gravitatea acestora, cele mai frecvente și cu cea mai mare povară fiind accidentele vasculare cerebrale.
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o patologie de o importanță majoră pentru sănătatea publică, cu consecințe sociale și economice serioase. Este a doua cauză de mortalitate la nivel global după boala cardiacă ischemică și prezintă morbiditate foarte mare, care este tradusă prin faptul că aproximativ 50% dintre supraviețuitorii unui accident vascular cerebral vor rămâne cu un handicap major. Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală, de aceea este foarte important ca la primele semne și simptome pacientul să se adreseze medicului pentru că tratamentul prompt este crucial, acesta putând reduce distrucția țesutului cerebral și alte complicații.

1. Definiția accidentului vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral este definit prin apariția bruscă a unui deficit neurologic ca o consecință a întreruperii fluxului sangvin la nivelul unui vas cerebral (infarctul cerebral) sau a ruperii unui vas de sânge (hemoragia intracerebrală). Infarctul cerebral este cauzat de ocluzia trombotică sau embolică a unei artere cerebrale și este mai frecvent decât hemoragia cerebrală a cărei cauză principală de producere este hipertensiunea arterială.

2. Semne și simptome ale unui accident vascular cerebral
Principalele semne și simptome ale unui accident vascular cerebral sunt:
– deficit motor (scăderea forţei musculare) la membrele de aceeaşi parte, asimetria facială sau paresteziile (furnicăturile) la nivelul feței, membrului superior și inferior;
– dificultățile de vorbire sau în înțelegerea limbajului celorlalți;
– tulburări de vedere cu unul sau ambii ochi, diplopie (vedere dublă);
– dificultați de mers sau tulburări de echilibru;
– cefalee acompaniată de vomă, amețeală, alterarea stării de conștiență;
Dacă semnele şi simptomele sunt de scurtă durată (minute până la ore) şi se remit total, vorbim despre accidentul ischemic tranzitor (AIT) care poate prevesti un AVC ischemic constituit, de aceea este extrem de importantă prezentarea la medicul neurolog la primele simptome. Nu există niciun semn clinic patognomonic care să diferențieze accidentul vascular cerebral ischemic de cel hemoragic, însă combinația dintre greață, vomă, cefalee și alterarea bruscă a stării de conștiență sunt mai frecvente și pledează pentru accidentul vascular cerebral hemoragic.

3. Factorii de risc implicați în apariția unui accident vascular cerebral
Accidentele vasculare cerebrale sunt o consecință a interacțiunii dintre factorii de mediu și predispoziția genetică. Factorii de risc pot fi împărțiți în 2 mari categorii: modificabili (care pot fi controlați) și nemodificabili. Factorii de risc modificabili sunt reprezentați de: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, fumatul și sedentarismul. Factorii de risc nemodificabili sunt: vârsta, mai ales vârsta înaintată, deşi în ultimii ani sunt tot mai frecvente accidentele vasculare la persoanele tinere, sexul cu un risc mai crescut la bărbați față de femei.
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major atât pentru ischemia cerebrală, cât și pentru hemoragia intracerebrală, fiind cea mai importantă condiție implicată în patogeneza hemoragiei intracerebrale.
Fibrilația atrială este cea mai frecventă cauză de AVC ischemic cardio-embolic. De obicei accidentele vasculare care au drept cauză fibrilația atrială sunt de dimensiuni mari, prezintă debut brusc și au un prognostic mai prost, de aecea este foarte important tratamentul anticoagulant pentru prevenția evenimentelor cardio-embolice atunci când este cazul.
Hiperlipidemia este un factor de risc important pentru boala vasculară aterosclerotică cerebrală. Relația dintre concentrația serică de colesterol si AVC este complexă. Studiile au demonstrat că valorile crescute ale colesterolului total și ale LDL (low- density lipoprotein) colesterolului se întâlnesc în AVC ischemic în particular în cazul bolii cerebrale de vase mari și există o asociere inversă între nivelul de colesterol și AVC hemoragic.
Diabetul zaharat determină o creștere de două ori a riscului de a dezvolta AVC ischemic comparativ cu populația non-diabetică. Fumatul se asociază cu creșterea riscului de dezvoltare a ambelor tipurilor de AVC, relația dintre fumat și AVC fiind dependentă de doză atât pentru ischemia cât și pentru hemoragia cerebrală. De menționat că studiile observaționale au demonstrat că riscul crescut de a dezvolta AVC dispare la 5 ani de la întreruperea fumatului.
Riscul de a dezvolta AVC este în mod particular crescut la pacienții cu doi sau mai mulți factori de risc.

4. Metode de diagnostic pentru infarctul cerebral
Examenul clinic neurologic și investigațiile imagistice sunt esențiale pentru stabilirea corectă a diagnosticului și a tipului de AVC si vor ghida neurologul asupra managementului terapeutic. Anamneza și antecedentele personale ale pacientului aduc și ele informații suplimentare și vor contura diagnosticul. De cele mai multe ori, examenul neurologic împreună cu anamneza pot orienta asupra localizării accidentului vascular la nivel cerebral, existând o anumită corelare între semnele și simptomele neurologice și reprezentarea acestora la nivelul sistemului nervos.

Bilanțul biologic la pacientul cu accident vascular cerebral – ce cuprinde?
Imagistica cerebrală si o evaluare neurovasculară completă trebuie efectuată la toți pacienții care au suferit un accident vascular cerebral, un atac ischemic tranzitor sau prezintă factori de risc care pot duce la un eveniment vascular cerebral.
În evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral acut, studiile imagistice precum tomografia computerizată cerebrală (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sunt necesare pentru diferențierea accidentelor vasculare ischemice sau hemoragice și oferă informații prețioase despre localizarea și dimensiunea acestora. Evaluarea neurovasculară se realizează prin ecografia Doppler care este o investigație non-invazivă ce aduce informații asupra permeabilității vaselor de la nivel cervico- cerebral și detectează eventualele plăci de aterom care pot determina obstrucția vasculară responsabilă de producerea unui AVC. Angiografia cerebrală (prin diverse tehnici: RM, CT, angiografia clasică) este o investigație imagistică de mare acuratețe care confirmă modificările vasculare suspicionate ecografic sau detectează anevrisme, malformații arterio-venoase sau alte anomalii vasculare.
Este foarte important și bilanțul cardiologic complet acolo unde se suspicionează o cauză cardiacă de producere a evenimentului cerebral.

5. Tratamentul AVC ischemic
În faza acută a unui accident vascular cerebral ischemic, dacă pacientul este eligibil, se efectuează tromboliza intravenoasă în urma căreia pacientul poate să prezinte șanse de revenire cu remisia deficitelor neurologice. Aceasta se administrează în așa numita fereastră terapeutică de maxim 3-4.5 ore de la debutul simptomatologiei, de aceea este foarte importat ca populația să recunoască semnele de accident vascular și să se prezinte cât mai rapid în serviciul de urgență. De aici și cunoscuta expresie în neurologie “timpul este creier”.

La Spitalul Județean de Urgență Targu-Jiu se efectuează acest tratament încă din 2019, la vremea respectivă fiind primul centru din Oltenia care a demarat această procedură.
După efectuarea investigațiilor și stabilirea cauzei accidentului vascular cerebral, este necesar ca pacientul să urmeze tratamentul recomandat de medicul neurolog, pentru prevenția secundară a AVC.

Material informativ realizat de dr. Ioan Dogariu, medic primar neurologie și doctor în științe medicale, Secția Neurologie a Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here