În lumea satului românesc se organizează nedeie şi hramuri legate de sfinţii pe care Mitropolia îi stabileşte ca protectori ai bisericilor ortodoxe din zonă. În mileniul trecut, atunci când s-a consumat primul deceniu de libertate democratică, localităţile mai mari, oraşele şi municipiile, au ajuns la concluzia că trebuie să aibă şi ele sărbătorile lor.
Aşa se face că, încetul cu încetul, în viaţa comunităţilor au apărut zile ale comunelor, oraşelor şi municipiilor care nu mai au legătură cu tradiţia creştină. Ele sunt organizate în cele mai multe cazuri cu bani de la bugetul local şi presupun o serie de sărbători câmpeneşti unde lumea se relaxează şi consumă nu numai bere şi mici, ci şi o aşa-zisă porţie de spiritualitate fără să se întrebuinţeze din punct de vedere financiar. Plăţile le fac autorităţile şi evident tot din banul public. Primarii se mândresc, împreună cu consilierii şi alte feluri de reprezentanţi politici, cu ceea ce realizează fiind la putere iar opoziţia nu se sfiieşte să critice şi să acuze orice gest. Un lucru curios se întâmplă zilele acestea în legătură cu manifestările de la Motru, deoarece o echipă de zvonuri povesteşte pe unde poate că aceste manifestări s-ar amâna sau că îşi schimbă locul de desfăşurare. Zvonurile l-au agasat pe primarul Hanu, însă pentru că s-au desfăşurat într-o perioadă din aproprierea evenimentului, necontracararea lor pare cea mai bună soluţie. La Zilele Cetăţii se experimentează şi se fundamentează politica zvonului care va domina alegerile electorale locale din 2012. Atunci zvonurile despre candidaţii cei mai vânaţi ar putea avea o finalitate distrugătoare, dar pentru ca efectele să fie maxime asemenea lucruri se experimentează acum. Conţinutul zvonului este scurt şi cuprinde elementele cele mai bizare; un zvon condensat circulă repede şi produce efecte în cascadă. Primarii ocupaţi cu organizarea Zilelor Cetăţii nu intuiesc adevărata ţintă a acestor manifestări para-sociale. Cu siguranţă în timpul manifestărilor vor apărea zvonuri despre preţurile exorbitante cheltuite pe vedete, informaţii false având drept ţintă morala colectivă, şi impactul luxului asupra sărăciei. Nu întâmplător aceste zvonuri vor avea în coadă şi remarci nevinovate în legătură cu unele înţelegeri, preluate prin metoda amplificării şi făcute cu adevărat credibile de către personaje respectabile. Conform unor mai vechi percepte, oamenii săraci vor lua de bune „gogoşile” zvonurilor şi îşi vor schimba părerea despre organizatori. În felul acesta conştiinţa individuală este manipulată negativ chiar dacă edilii fac eforturi ca toată lumea să se simtă bine. Desigur, în societatea românească se poate găsi o scuză pentru toate gafele, dar în toată lumea, într-o formă sau alta de organizare, asemenea lucruri se practică (mă refer şi la sărbători şi la zvonuri). Pentru că în Gorj, în cele 2 municipii, vin zile de sărbătoare, este normal să vedem ceea ce se întâmplă şi să comentăm, atât faptele cât şi zvonurile. Nu de altceva, dar la anul pe vremea aceasta sărbătorile vor fi tensionate de campanie iar atacurile politice vor fi directe şi dure.
Constantin Bunilă
