Educaţia ecologică este una dintre cele mai importante şi necesare educaţii pe care trebuie să o asigurăm tinerei generaţii, fiindcă de calitatea efectuării ei depinde calitatea vieţii. Asigurarea perenităţii pădurilor se poate realiza prin două metode: regenerarea naturală şi regenerarea artificială. În baza principiilor de gospodărire raţională a pădurilor recomandă, în mod justificat, aplicarea tăierilor bazate pe regenerarea naturală în toate cazurile în care acest lucru este posibil. În circumstanţe neprielnice, este necesară însă intervenţia umană.
Intervenţii la fel de rapide se impun şi în cazul arboretelor calamitate natural prin incendii, doborâturi provocate de vânt sau rupturi cauzate de zăpadă, atacuri de insecte etc. În ambele din cele două cazuri mai sus amintite regenerarea artificială este singura alternativă aflată la îndemâna silvicultorilor şi care oferă posibilitatea reintroducerii rapide a pădurii pe terenul pe care ea a mai existat, dar a dispărut în urma unei intervenţii artificiale de exploatare sau naturale cu caracter de calamitate.
O altă situaţie ce reclamă intervenţia artificială ar fi problema instalării vegetaţiei forestiere acolo unde ea lipseşte, unde se pune de fapt problema creării pădurii şi nu a regenerării ei. Acesta ar fi cazul poienilor, enclavelor, terenurilor degradate din afara zonei forestiere sau a terenurilor avansat degradate din sectorul agricol ce urmează a fi integrate în circuitul productiv forestier, pentru care împădurirea reprezintă o alternativă viabilă de valorificare superioară a terenului.
Avansarea diverselor fenomene de degradare a dus la apariţia terenurilor afectate de eroziune sau alunecări, de secetă sau fenomene de deşertificare, a terenurilor cu soluri sărăturate sau cu exces de apă a căror situaţie poate fi remediată prin instalarea vegetaţiei forestiere.
Având în vedere că nevoile de lemn ale economiei şi, în general ale societăţii sunt în creştere, silvicultorii urmăresc nu doar extinderea fondului forestier, ci şi creşterea productivităţii arboretelor ce fac parte din acesta.
Împreună cu funcționarii din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Gorj, voluntarii clasei a IX-a D, de la Colegiul Naţional ”Tudor Vladimirescu”, Târgu-Jiu, la îndemnul doamnelor profesoare Dragotă Teodora-inspector şcolar limbi moderne ISJ Gorj, coordonator Proiect Educaţional ERASMUS +/ALIVE- Activizarea Inițiativelor de Leadership prin Educație pentru Valori şi al dnei diriginte, Burtea-Protesoiu Gabriela, coordonator Proiect Ecologic ”PERLA VERDE”, al doamnelor profesoare Pîrvulescu Mihaela, Calotă Rodica şi Iriza Cristina, au participat vineri, 15 martie 2019, în Preajba, mai exact în zona Poiana Narciselor, la o acțiune de plantare ce va marca începutul Lunii Pădurii 2019 (15 martie -15 aprilie). Acțiunea s-a desfășurat începând cu ora 10.00, în parteneriat cu Ocolul Silvic Târgu-Jiu -reprezentat de dl. ing. Iovu Ion-şef ocol, Direcția Silvică Gorj. Voluntarii, convinşi de necesitatea remedierii rănilor naturii, au plantat puieți de gorun și paltin pe o suprafață de 2 ha.
Acesta este un model de practici ecologice sănătoase, de exprimare a conştiinţei prin fapte, nu doar prin asimilarea sterilă de informaţie.
Prof. BURTEA-PROTESOIU ELENA-GABRIELA,
prof. CALOTĂ RODICA, C.N.T.V.
