Lista de cumpărături pentru 4 persoane:
* 1 kg mușchi de vită,
* 1 legătură de sparanghel verde,
* 1/2 lămâie,
* 1 căpățână de usturoi,
*1 lingură de ulei,
* 2 linguri oțet balsamic,
* 2 crenguțe de cimbru și rozmarin,
* 20 grame de unt rece,
* 8 bucăți de varză Pak Choi,
* Sare și piper după gust.
Mușchiul de vită este bucata de carne fină, fragedă care în bucătăria franțuzească se numește ,,filet “ sau în termeni englezești ,,Tenderloin“.
Mușchiul de vită se recoltează din partea lombară a carcasei iar în restaurantele renumite această bucată de carne este baza a multor preparate vestite.
Despre mușchiul de vită voi dezvolta mai multe detalii, în altă rețetă, dar până atunci am să vă explic cât de simplu se poate găti.
Aud mereu în jurul meu că mulți se feresc să gătească carne de vită acasă sau pe grătar.
Carnea de vită se gătește mai simplu decât pare, cu câteva tehnici foarte simple se poate găti foarte ușor.
În cazul de față, avem un mușchi de vită. În primul rând trebuie fasonat, mai exact, îl curățăm de pielițele argintii.
După ce l-am curățat de pielițe, îl punem la prăjit. Eu l-am prăjit într-o tigaie gril, de fontă. Am adăugat puțin ulei, apoi l-am sigilat pe toate părțile.
După ce se sigilează, mușchiul are nevoie de temperatură indirectă, dacă dumneavoastră îl pregătiți la grătar atunci îl sigilați bine pe grătar, pe toate părțile apoi îl dați într-o parte a grătarului unde temperatura este mai scăzută.
În cazul în care vă este teamă că nu reușiți, folosiți un termometru, îl înfigeți în carne iar, când are temperatura interioară dorită de dumneavoastră este gata.
Pentru medium, temperatura potrivită este 56-59 grade.
În cazul de față, la această rețetă am folosit două ustensile de gătit, o tigaie tip gril și un disc de fontă.
Astfel, după ce am prăjit mușchiul de vită în tigaie, l-am pus pe discul de fontă, într-o parte, pentru aproximativ 40 de minute, la temperatura indirectă.
Între timp, m-am ocupat de legume. Fiind sezonul de sparanghel, m-am gândit să fac o îmbinare simplă între mușchiul de vită, sparanghel și varză Pak Choi, iar, dacă doriți, se poate foarte bine asezona cu sosul olandez (hollandaise).
La sparanghelul verde tăiem doar cotorul alb, cam vreo 3 cm. Tăiem puțin din vârful căpățânii de usturoi, o vom prăji întreagă, exact cu vârful în jos. Varza Pak Choi, dacă este nevoie, indepărtăm primele frunze.
În mijlocul discului, adăugăm puțin ulei și prăjim sparanghelul și, după gust, adăugăm sare, piper, zeamă de lămâie. Prăjim varza Pak Choi la temperatură mai indirectă, la marginea discului. Toate astea au fost posibile datorită sobei rachetă, pentru că am pus direct discul pe ea, iar marginea acestuia nu s-a încălzit așa tare ca în mijloc.
Spre final, când varza a prins o culoare faină, de un maro-auriu, am adăugat deasupra oțet balsamic, o combinație foarte interesantă. Adăugăm crenguțele de rozmarin, cimbru și untul rece peste mușchiul de vită.
După ce luăm carnea de pe disc, înainte să o tăiem, o lăsăm puțin la odihnit. Este foarte important acest procedeu de odihnire a cărnii.
Adăugăm sare grunjoasă, piper proaspăt măcinat și servim împreună cu legumele și, după preferință, se poate asezona cu diferite sosuri, printre care, cel mai potrivit ar fi sosul olandez (hollandaise).
Poftă bună!
Puteți urmări rețeta și pe YouTube, pe Cooking Adventures in The Nature:
Cât de jos a putut să ajungă profesia de jurnalist era foarte greu de imaginat acum 20-25 de ani pe vremea corifeilor presei. Acum, acești pitici, autointitulați ziariști, folosesc cu abnegație copypaiste și google translate , fara niciun pic de contribuție personală. Când citești articole traduse de google translate sau copiate, razi de te doare burta, mai rău că la filmele cu Stan și Bran.Astfel de presă poate face oricine ,deci , nu-i de mirare că ziarele tipărite dispar încet dar sigur. Vinovații de serviciu sunt toți acești așa zisi ziariști care,pe lângă lipsa de profesionalism au devenit și uneltele politrucilor.