Ginecologul Vasile Stănculete ocupă funcţia de manager interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu de la începutul lunii septembrie 2011. Prima lună de conducere a celei mai importante unităţi spitaliceşti din judeţul nostru a fost percepută de către Stănculete drept „un Iad”, fiind nevoit să facă faţă multor probleme, presiunii mediatice, dar şi reticenţei colegilor săi.
Totuşi, experienţa pe care o are din perioada în care a fost medic coordonator al Policlinicii l-a ajutat, reuşind să depăşească toate obstacolele. Acum Vasile Stănculete se axează pe realizarea proiectelor ce au drept obiectiv modernizarea şi dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă, astfel încât acesta să se ridice la standarde europene. Managerul Stănculete apreciază contribuţia Consiliului Judeţean în atingerea acestui obiectiv şi se declară impresionat de implicarea personală a preşedintelui Ion Călinoiu în rezolvarea problemelor spitalului.
Reporter: De mai bine de o lună aţi fost numit manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu. Aţi făcut un bilanţ al activităţii de manager?!
Vasile Stănculete: Bilanţ nu am avut timp să fac, dar am preluat de la conducerea anterioară o serie de probleme în derulare, printre care aş aminti: reparaţii capitale la Boli Infecţioase, centrala termică de la Spitalul 700, Ambulatoriul cu reparaţie capitală prin fonduri europene, Secţia ATI 700 cu extindere la Cardiologie şi nou-născuţi, Oftalmologia şi ORL – care erau aproape pe final – şi punerea în funcţiune a noului computer tomograf. Avem unul pe Tudor şi ne vine unul nou.
Rep.: Aşadar la Spitalul 700 va funcţiona noul tomograf!
V.S.: Suntem în discuţii: unde să-l punem, cum să-l punem. În mare, s-a stabilit; mai sunt lucrurile mici, cum ar fi nişte aprobări de la CNCAN, Inspectoratul în Construcţii. Suntem pe final; aparatul trebuie să apară, firma ne-a promis că îl avem pe 25 octombrie. Îl instalăm în noua locaţie de aici, de la 700, deşi unele păreri spun că ar fi bine să fie tot pe Tudor, dar a rămas să stabilim unde este mai potrivit şi mai eficient.
Rezerve la toate secţiile din spital
Rep.: Alte noutăţi, în afară de acest tomograf?
V.S.: Ca o iniţiativă proprie, m-am gândit să îmbunătăţim confortul din spital şi am demarat un program cu minimum două rezerve pe fiecare secţie existentă în Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu. Şi vor fi la: Pediatrie – trei rezerve, Medicală şi Cardiologie două rezerve; de altfel, la Medicală aveam două rezerve şi vom mai face încă două pentru secţia cealaltă, iar la Cardiologie avem una şi mai facem încă una; la Obstetrică, pentru lehuze, sunt două rezerve şi avem în studiu Ginecologia şi Neurologia cu câte una fiecare.
Rep.: Care sunt tarifele percepute şi cu ce sunt dotate aceste rezerve?
V.S.: Ziua hotelieră s-a stabilit deja pentru cele existente: 100 de lei pe zi. Ca şi confort hotelier, sunt dotate ca o cameră de hotel, cu frigider, televizor, baie proprie cu duş. Bineînţeles, paturile şi pătuţurile pentru copii sunt specifice activităţii medicale, deci nu e ca la hotel; în celelalte secţii ne vom putea permite să băgăm un mobilier aproximativ ca la hotel, dar la Obstetrică nu se va putea altfel decât cum este prevăzut.
Rep.: Tăticii vor avea acces în rezervele de la Obstetrică?
V.S.: Fiind izolate faţă de restul secţiei, vom stabili un program pentru tătici şi aparţinători. Vreau să vă spun că aproape în toate maternităţile accesul aparţinătorilor este interzis. Unde se lucrează cu copii şi cu lehuze, care au un specific aparte, nu poţi să-ţi permiţi să fie un aflux mare de vizitatori, datorită condiţiilor specifice activităţilor respective.
Relaţia cu subordonaţii
Rep.: Subordonaţii dumneavoastră cum au primit vestea că veţi ocupa funcţia de manager?
V.S.: Majoritatea, cu reticenţă! Dar sperăm că treptat se vor obişnui cu ideea. Nici în momentul acesta nu şi-au schimbat atitudinea. Reticenţa s-a manifestat prin refuzuri verbale, atacuri în presă şi se pare că se continuă.
Rep.: Vă influenţează cumva această atitudine?
V.S.: Nu! Atitudinea lor nu mă va împiedica să continui, cu toate riscurile!
Rep.: Cât credeţi că veţi mai rămâne pe această funcţie? Se vehicula şi ideea unui management privat. Ce informaţii aveţi, în acest sens?
V.S.: Se menţine ideea managementului privat în condiţiile în care nu voi fi eu super eficient. Dacă se va demonstra că activitatea mea este eficientă voi continua. Nu renunţă nimeni la un lucru, dacă merge, în favoarea altuia – care nu este decât în fază de experiment în ţară.
Rep.: Acum sunteţi manager interimar…
V.S.: Da! Şi pot să continui ca manager interimar. M-am obişnuit cu gândul! Eu spun că dacă mă ţin resursele proprii o să duc mai departe; sper să am resursele necesare să continui. Dacă voi constata că mi s-au terminat bateriile, nu am nimic de pierdut. Profesia mea de bază e medic ginecolog; câştig banii aceştia ca manager şi ca ginecolog.
Rep.: Pacientele dumneavoastră cum au reacţionat când au aflat că sunteţi manager?
V.S.: Unele dintre pacientele mele, care sunt mai credincioase, au rămas. Am timp pentru una – două paciente pe zi. Gărzi nu mai fac. Când am analizat activitatea colegilor mei dinainte şi eu am zis că nu voi face gărzi şi că în perioada asta mă voi dedica activităţii de manageriat.
Îmbunătăţirea comunicării, un obiectiv de atins
Rep.: De la subalterni ce aşteptări aveţi?
V.S.: Încet, lucrurile încep să se mişte. Până la urmă se vor obişnui să vină şi în Policlinică, adică să respecte sistemul integrat. Având mass-media în spate, se vor obişnui să vorbească şi mai frumos cu bolnavii, să caute să fie un dialog între cadrul medical – pacient – aparţinători. Acest capitol era deficitar şi din partea aparţinătorilor şi a pacienţilor; adică această democraţie de la noi este prost înţeleasă, în sensul că dacă văd că pentru un anumit caz se face vâlvă în presă, se consideră că din orice se poate face un subiect de presă.
Rep.: Presa poate influenţa actul medical?
V.S.: Apreciez că în momentul de faţă, cu atâta presiune mediatică, actul medical nu se mai desfăşoară la valoarea lui. Una este să lucrezi liniştit, chiar cu deficienţele existente, să lucrezi mai dezinvolt şi mai infatuat şi alta este să lucrezi sub presiune şi să te gândeşti mereu: „dacă mi se întâmplă şi mie?”; şi acasă, dacă şti că ai pe cineva în spate şi te urmăreşte, chiar soţia, îţi scapă ceva din mână.
Rep.: Unde aţi întâmpinat cele mai mari dificultăţi?
V.S.: Cel mai greu este să schimbi mentalităţile! Modul la care cer eu schimbarea mentalităţii, cu presiunea făcută de mass-media, schimbările încep să se vadă.
Spitalul Judeţean de Urgenţă va fi modernizat
Rep.: Preşedintele Consiliului Judeţean spunea că se vor mai face şi alte investiţii la Spitalul Judeţean de Urgenţă. O parte din secţii au fost deja reabilitate şi modernizate. Ce ar mai trebui făcut?
V.S.: Contribuţia Consiliului Judeţean la ceea ce s-a făcut şi ce se face acum în Spitalul Judeţean este deosebit de mare şi implicarea, mai ales a preşedintelui Ion Călinoiu m-a surprins şi pe mine. Nu e un moment politic, să ştiţi! Pur şi simplu, m-a surprins modul în care s-a implicat. Nu cred că vreodată Consiliul Judeţean s-a implicat atât de mult şi cu atâtea investiţii. Şi aş menţiona secţiile de Oftalmologie, ORL, Dermatologie, tot. Şi este implicare şi în achiziţionarea de aparatură medicală. Chiar ultima dată am fost împreună cu preşedintele Ion Călinoiu la ministrul Sănătăţii, acum o săpămână, în vederea schimbării destinaţiei fondurilor – adică ne-au rămas nişte bani şi trebuie redirecţionaţi către aparatură medicală. Domnul preşedinte, de la intrare şi până la a ajunge la ministru, pur şi simplu m-a impresionat; nu poţi ajunge aşa uşor la ministru. M-a impresionat cât aplomb a pus preşedintele Călinoiu în lucrurile acestea! Personal se împlică în rezolvarea problemelor spitalului.
Rep.: Care ar fi planurile concrete pentru modernizarea spitalului?
V.S.: Urmează ca anul viitor, cum am stabilit împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean – Ion Călinoiu, tot Spitalul 700 să intre în reparaţii capitale. Policlinica se modernizează pe fonduri europene. Dacă voi rămâne în continuare manager, mai ales că eu cam am noroc, următoarea mare investiţie va fi în Spitalul 700, o reparaţie capitală a acestui spital. Avem de gând să schimbăm şi funcţionalitatea Spitalului 700.
Rep.: În ce sens să fie schimbată funcţionalitatea?
V.S.: După mine, Unitatea de Primiri Urgenţe trebuie să funcţioneze în Spitalul 700. Deci, va trebui să se aibă în vedere că Spitalul 700 este făcut cu mici modificări şi dacă este spital de urgenţă trebuie să aibă: Ginecologie, Ortopedie, într-un loc. Adică toată traumatologia să fie într-un loc.
Rep.: Credeţi că va fi uşor să mutaţi acele secţii?
V.S.: Aici nu va mai fi vorba de reticenţă, cum a fost la numirea mea în funcţia de director al spitalului. Va fi un război civil! Nu vor accepta uşor. Va fi cea mai mare provocare pentru cel care va fi atunci la conducere să relocheze nişte secţii.
Rep.: V-aţi dorit să fiţi managerul acestui spital?
V.S.: Să fiu managerul acestui spital nu a fost o ambiţie. A fost mai degrabă un pariu cu mine că pot să o fac şi pe asta. Nu am avut nicio reticenţă în a accepta această funcţie şi nu am crezut niciun moment că nu pot să fac faţă. Sincer să fiu, prima lună a fost ca într-un Iad: probleme foarte multe, presiunea mediatică… dar, totuşi, acum s-au mai slăbit puţin.
A consemnat Minodora Sucea
