«Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pe care le dădea acest capital» – (Alvin Toffler)
Am păstrat destul de mult în sertar acest important studiu (Marin Silviu NAN, Anişor PÂRVU, Petre GRIGORIE, Dana (STEGARU) PÂRVU şi Dănuţ GRECEA, «MANAGEMENTUL, CALITATEA ŞI FENOMENELE FIZICE ÎN POLUAREA MEDIULUI», Editura «UNIVERSITAS», Petroşani, 2018, o veritabilă şi temerară incursiune intelectuală şi aplicativă în domeniul managementului, calităţii şi rolului fenomenelor fizice în poluarea mediului, avându-l coautor, după cum se poate remarca, şi pe admirabilul nostru primar de Plopşoru, ing. dr. Petre Grigorie! Aşadar, iată că a sosit acum clipa să mediatizez cu mare plăcere şi cu deosebit interes această valoroasă lucrare de specialitate, o adevărată «bijuterie inginerească», dată fiind, nu numai relaţia mea de apropiere cu edilul de Plopşoru, dar şi din perspectiva respectului profund pe care îl port unui om cu o mare iubire de Dumnezeu şi de biserică, o personalitate cu înclinaţii de abil gospodar al unei localităţi care constituie una dintre cele mai mari comune ale judeţului Gorj, o comună pe care nu am ales-o întâmplător printre «studiile de caz» efectuate în vederea finalizării tezei de doctorat despre «DEPOPULAREA MEDIULUI RURAL DIN ROMÂNIA», o lucrare finalizată în anul 2019, printr-o muncă susţinută şi cu ajutorul unor îndrumători de marcă. Deci, pentru început, ca să nu ne abatem de la tema pe care ne-am ales-o cu grijă pentru azi, uşor eliberat, ca şi mulţi oameni, de frisonarea pandemiei «virusului încornorat», oprindu-ne la o privire de ansamblu, am putea remarca rigurozitatea elaborării şi redactării acestei lucrări, preocuparea distinşilor autori de a sistematiza datele culese pe baza unuor studii de teren prin argumente care fac dovada respectării unor criterii strict ştiinţifice incontestabile.
«Importanţa şi necesitatea reabilitării ecologice a zonelor afectate de activitatea antropică»!
Cartea ne demonstrează în paginile sale că în înţelesul strict al legii, sunt considerate terenuri degradate, acele terenuri care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori antropici, şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin diferite măsuri de reabilitare, cum sunt cele de împădurire. În cazul solului din zonele miniere, aşa cum sunt şi cele din Oltenia, depoluarea are anumite caracteristici, deoarece poluarea constă nu numai în pătrunderea poluantului, ci şi în provocarea unor dezechilibre ecologice, fiindu-i afectate solului funcţiile sale fizice, chimice şi biologice, pentru că se produce scăderea fertilităţii, iar în acest caz, înlăturarea poluantului devine dificilă şi de durată, mai ales că întreruperea pătrunderii poluantului şi înlăturarea lui, nu conduc mereu la depoluarea solului, la revenirea lui la starea iniţială şi la refacerea fertilităţii. Încă de la început, lucrarea evidenţiază o serie de schimburi ce se stabilesc între om şi natură, precum şi interdependenţa care influenţează echilibrul ecologic, determinat prin condiţiile de viaţă şi implicit, prin condiţiile de muncă pentru om. Personal, pot spune cu temeinice argumente că m-au impresionat, cu deosebire, capitolele referitoare la «Fenomenele fizice în procesele de poluare a mediului, datorate activităţilor antropice din zonele industriale», «Sursele de poluare în siturile industriale dezafectate – studiu de caz», «Importanţa şi necesitatea reabilitării ecologice a zonelor afectate de activitatea antropică – studiu de caz», acest din urmă capitol, avându-l ca autor, indiscutabil, pe competentul primar cu chip de zâmbet liniştitor, Petre Grigorie, deoarece se referă în mod expres la perimetrele carierelor miniere Roşia Jiu, Peşteana Nord şi Peşteana Sud. Studiile realizate în cadrul acestei lucrări scot în evidenţă cu maximă elocinţă, impactul acţiunilor omului asupra cadrului natural, precum şi urmările deosebite ale acestor acţiuni asupra reliefului, asupra condiţiilor naturale, vegetaţie şi faună, dar şi asupra vieţii oamenilor şi a calităţii vieţii! Desigur, în aceeaşi manieră de abordare, celebrul Alvin Toffler constata că: «Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pe care le dădea acest capital», mai ales că autorii studiului de faţă scot în evidenţă faptul că poluarea antropică poate fi: tehnologică, inerentă unor activităţi cum sunt cele din domeniul minier, pe lângă ceea ce poate însemna poluarea accidentală.
Lăsaţi câinii «fără stăpân», dar, stăpâniţi de patima invidiei, să vă latre pe la poartă!
Poate nu contează atât de mult aprecierile generale ale autorilor cărţii asupra conţinutului conceptului managementului, cât, mai ales, precocupările domniilor lor şi aplecarea cu acribie asupra scopului urmărit, acela de a atrage atenţia în modul cel mai serios asupra cauzelor şi a efectelor poluării mediului datorită activităţilor industriale, mai ales că rezultatele cercetărilor au fost confirmate pe deplin prin aplicarea lor în cadrul unor situri supuse restructurării, închiderii şi reabilitării, rezultatele investigaţiilor efectuate fiind apoi diseminate în medii ştiinţifice adecvate şi abilitate prin autoritate ştiinţifică pe deplin confirmată! Mai trebuie menţionat şi faptul că din cuprinsul cărţii, am putut desprinde şi o serie de concluzii privitoare la necesitatea unor politici ecologice mai coerente şi mai adecvate activităţilor industriale din domeniul minier, chiar prin faptul că sunt evidenţiate anumite metode şi procedee de calcul tehnico-economic al reabilitărilor ecologice, prin relevarea importanţei unor instrumente adecvate de cuantificare în managementul calităţii mediului şi al evaluării evoluţiei unor zone industriale pliate pe activităţi de extracţie a cărbunelui din cariere de suprafaţă, inclusiv prin utilizarea ecofactorilor şi a ecopunctelor pentru cuantificarea calităţii mediului! În concluzie, felicitări sincere, domnule Primar, Petre Grigorie, pentru gândurile aşternute în paginile acestei cărţi şi lăsaţi câinii «fără stăpân», dar, stăpâniţi de patima invidiei, să vă latre pe la poartă, pentru că Dumnezeu vede cel mai bine ceea ce aţi făcut şi faceţi în continuare pentru reabilitatrea lăcaşelor de cult din comună! Am ferma convingere că aveţi experienţa necesară ca să rămâneţi acelaşi gospodar destoinic şi apreciat de către oamenii care vă iubesc şi vă respectă în continuare! Mulţumesc pentru carte, mulţumesc pentru autograful de la începutul acestei cărţi, dar, mai ales, pentru sprijinul acordat în finalizarea propriei mele lucrări, de aceea, vă doresc din inimă, numai bine!
Profesor Vasile GOGONEA
