1. Amfitrionii – Andrei Novac şi Mihai Firică
Şi a fost, şi la Târgu Jiu, Ziua Mondială a Poeziei. A fost un 21 martie care a arătat frumos la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu (manager: Mariana Ghiţulescu), între orele 17 şi 18 p.m. Sărbătoarea mondială a poeziei a aliniat municipiul Târgu Jiu, graţie receptivităţii de suflet şi spirit a Primăriei Târgu Jiu (primar: Marcel Romanescu) şi a Administraţiei Fondului Cultural Naţional Român (F.C.N.R.) (Parteneri media: Agenţia de carte, Propaganda, Opera Scrisă – n.m.,I.P.B.) în rândul urbelor organizatoare în România a acestui important eveniment; e vorba de oraşele reşedinţe de judeţ Arad, Constanţa, Craiova, Târgu Jiu, Botoşani, Sibiu şi Bucureşti (capitala ţării).
Amfitrionii Andrei Novac şi Mihai Firică i-au invitat să-şi recite poeziile unui numeros public, sala fiind plină (laudă gazdei – n.m.,I.P.B.) până la refuz. Poeţi ei însăşi de bună calitate, cei doi au oferit iubitorilor de lirică neomodernă, postmodernă şi transmodernă un regal, datorită poeţilor selectaţi care au evoluat la cote înalte: Ioana Burghel, Florian Saioc, Spiridon Popescu, Andrian Frăţilă, Ion Popescu-Brădiceni, Lazăr Popescu, Cristian George-Brebenel, Alex Gregora, Gelu Birău, George Drăghescu.
Pe holul teatrului şi-a expus lucrările Dorina Cioplea-Văduva (fosta mea studentă pe când fost-am eu profesor la Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu la Facultatea de Arte Plastice). Proiecţiile pe ecranul alb al scenei au evocat figurile unor poeţi gorjeni trecuţi în acea eternitate sacră: Viorel Gârbaciu, Ioan Flora, Valentin Taşcu, Artur Bădiţa ş.a. (ale căror nume şi texte au fost înscrise pe tricourile dăruite scriitorilor protagonişti şi pe torturile festive-comemorative împărţite auditoriului de toate vârstele). Personal, eu am primit tricoul înnobilat cu numele dragului meu prieten de-o viaţă, la „Columna”, Artur Bădiţa (cel mai valoros poet gorjean în viziunea lui Gheorghe Grigurcu şi Ioan Lascu – n.m.,I.P.B.).
2. Câteva proprietăţi generale
Am ascultat cu aceeaşi plăcere similară cu aceea a galei din 2023, moderată de Horia Gârbea, în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, la „MansArta” Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” Gorj – recitalurile puţinilor/ aleşilor poeţi autohtoni, reţinându-mi în dreptul fiecăruia, în carnetul meu de reporter la „Gorjeanul”, „Constelaţii Diamantine” şi „Miracol de Brădiceni” câteva idei poetice. Cum fiecare dintre ei, îşi are propria identitate şi autoritate auctorial-lirică, am putut alcătui un portret al poeziei mondiale simultan cu discursurile lor ori retorice, ori muzicale, ori sobre, ori incantatorii ori cu mesaj mitic/ mistic, ori ironice-cabrate, ori, în fine, meditativ-elegiace.
Am extras însă câteva proprietăţi generale ale poeziei, aşa cum a evoluat ea după 1924 (deci în o sută de ani – n.m.,I.P.B.). Am să ofer cititorilor mei câteva componente fundamentale asumate în numele a cinci piloni de neclintit: principiul poetic, filosofia compoziţiei, esenţa versului; profunzimea spiritului, textul citit.
Astfel suma reprezentată de paralelism + comparaţie + influenţă + tematică + elementele contradictorii + stilistica intraverbală + ars poetica dă un „integralism” definibil ca sincronizare universală extrinsecă şi intrinsecă pe direcţiile a patru coordonate: metrică + stil + imagini + gen literar (specie lirică), sau mai scurt a patru aspecte, criterii organiciste: stil – imagine – operă literară – mister poetic.
Fiecare poem recitat publicului din sala arhiplină a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu reprezintă o literatură în mişcare, o împletire a stilului, sentimentului şi ideii, o interferenţă care are drept obiect fenomenele de întepătrundere şi coincidenţă de epocă (şi aici iau ca reper „columnismul” născător de Şcoală de Literatură la Târgu Jiu complexă şi completă, având, iată poeţi (de data aceasta, pe 21 martie 2024, numai zece la rampă – n.m.,I.P.B.), prozatori, critici, eseişti, filosofi, teoreticieni, istorici, publicişti, dramaturgi, editori de reviste literare, comentatori şi universitari) al cărei cosmopolitism trezit şi intensificat cunoaşte – ca să-l citez pe Alexandru Ciorănescu – „toate acele frumuseţi deosebite şi inaccesibile, pe care fantezia le colorează în nuanţele proprii paradisului pierdut” [1].
3. Poetul şi poezia lui
Poetul şi poezia lui sunt totuna ca trupul cu sufletul: Le revine acestora misiunea nobilă şi sacră de a-şi asuma arhitectura visului, de a menţine permanent vie omnipotenţa logosului, de a poetiza apoeticul şi antipoeticul, de a promova cu o constantă fermitudine negarea infernului (social, politic, economic, beligerant, imperialist, religios etc. – n.m.,I.P.B.), de a repoziţiona discursul liric în zona limitrofă a reportajului şi arheologiei, fantastice, de a convoca livrescul în viaţa de toate zilele, de a reface textul poetic prin joc, deconstrucţie-reconstrucţie, de a resuscita trei metamodele perene: apolinismul, orfismul, ezoterismul, de a „inventa” noi programe literare, curente literare, şcoli literare etc. Dar – conchide undeva Dumitru Micu „sunt valabile acele poeme în care autorii „cântă” fără a vorbi, comunică simţiri autentice fără a da curs unor programe, fără a se conforma unor „concepte” [2].
Bibliografie:
1. Alexandru Ciorănescu: Principii de literatură comparată; Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997, p.75
2. Dumitru Micu: Limbaje moderne în poezia românească de azi; Editura Minerva, Bucureşti, 1986, p.303
Post-Scriptum: Şi tot de Ziua Mondială a Poeziei Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu a invitat publicul municipiului la o noapte de poezie (literatură/ muzică/ arte cu Mircea Dinescu şi Taraful Constantin Lătăreţu). Sub bagheta magică a lui Andrei Novac s-au manifestat magistral invitaţii: Mihai Firică, Andra Mateucă, Marcel Vişa, Savu Popa, Ioana Flora, Flavia Lupu.
Post-Post-Scriptum: În ceea ce mă priveşte, eu am recitat iubitorilor de poezie târgujieni poemele: Către logos din mit, Am fost pe rând, Misterioasă geografie, Mama îşi reazimă obrajii, Un pian, o vioară; Stau în pridvorul tău.
Ion Popescu-Brădiceni, scriitor, doctor în filologie şi publicist cultural-literar
