Potenţialul turistic al judeţului Gorj există şi înregistrează o, hai să-i zicem, imunitate la criză, în ciuda indiferenţei autorităţilor. Evident, ne referim la turismul privat, întrucât celălalt şi-a dat cam demultişor duhul. Cu excepţia Băilor Săcelu, rămase parţial în parohia mineritului oltenesc. Deşi, cu toate necazurile, cei care au apelat la curele de soare, ape sulfo-iodurate şi nămoluri sapropelice de la Săcelu, în această vară fierbinte, s-au declarat destul de mulţumiţi.
Înainte de a prezenta niscaiva date statistice îmbucurătoare pentru starea turismului gorjean, aparent incredibile după cum veţi vedea, să ne punem întrebarea cum a fost posibil? Una dintre explicaţii ar fi aceea că românul, ca orice cetăţean european pe timp de criză, şi-a drămuit mai bine chiverniseala. De ce să meargă la sute ori mii de kilometri de România, spre a se reface şi a se simţi bine, când o poate face cu mai puţine cheltuieli şi mai aproape de casă. Aşa pare a fi şi pe litoralul Mării Negre, aşa este şi la Săcelu şi, în genere, prin locurile pe care le redescoperă. Mai toate localităţile apropiate de munte şi de mănăstiri – Tismana, Polovragi ori Crasna – au cunoscut, în ultimii ani, apariţia de pensiuni agro-turistice extrem de agreate nu numai de turişti români, dar şi de cei străini. Filiala Gorj a ANTREC – Agenţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural – cunoaşte un clar reviriment, după cum recunoaşte însuşi preşedintele ei, Radu Ciobanu. Au apărut pensiuni noi, în ultimii trei-patru ani, la Baia de Fier, Tismana şi Peştişani, mai exact în satul Gureni, pe Valea Bistriţei. Iar la Arcani, mai vechiul Popasul Jaleşului îşi păstrează renumele de vedetă a pensiunilor agro-turistice din Gorj.
În mod cu totul neaşteptat, la dezvoltarea turismului de la sate ar putea avea o contribuţie mai mare şi autorităţile judeţene cu atribuţii în domeniul drumurilor. Care drumuri sunt departe de cele similare din judeţele apropiate, ca să nu mai vorbim de nivelul scăzut faţă de standardele europene. O mină de aur neexploatată cum trebuie, din cauza drumurilor sub orice critică, este acea tulburătoare zonă carstică numită Cheile Sohodolului.
Faţă de restul sectoarelor economice, cum spuneam, turismul din Gorj face excepţie de la cumplitele reguli ale efectelor crizei economice. O statistică ne arată că în luna iunie 2009, s-au înregistrat 5.500 de sosiri ale turiştilor, cu 0,2% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Iar la capitolul înnoptări numărul este de 11.426, cu o creştere de 4%. Din totalul de sosiri, 73,6% s-au îndreptat spre hoteluri, 12,3% în pensiuni agro-turistice, 4,2% în pensiuni turistice şi 5,1% în alte structuri. La vile şi în cabane au tras cei mai puţini.
Ion Predoşanu
