Scriu acest articol pentru a şti şi tineretul ce unităţi economice erau în localitatea Tismana care ofereau locuri de muncă locuitorilor şi care aduceau venituri importante la bugetul comunei.
Acestea au fost: cooperativa meşteşugărească Arta Casnică, Sectorul I.F.E.T, Sectorul Gară C.F.T, Sectorul U.M. T. F. şi Agromecul, unde au rămas doar ruinele.
Fostul şef contabil la Cooperativa Arta Casnică, domnul Simion Ecobici a spus că în anul 1950 a luat fiinţă această cooperativă cu un număr de 97 persoane care executau cusături şi ţesături la domiciliul lor, având un priceput manager, pe Traian Burtea. Cu timpul, cooperativa şi-a mărit numărul de personal şi numărul de secţii prestări servicii, construindu-şi un mândru complex unde îşi desfăşurau activitatea secţiile de ţesut covoare, abagerie, croitorie, marochinărie, cizmărie, radio TV, birouri şi magazii, precum şi două ateliere de tâmplărie şi lucrări metalice. Au luat fiinţă secţii de croitorie – abagerie în multe localităţi din judeţ, cât şi lucru la domiciliu pentru ţesături, ajungând să fie 2500 de salariaţi iar produsele să fie vândute în ţară, cât şi peste hotare în Japonia, China, Anglia, Olanda, Spania, Franţa şi U.R.S.S.
Un alt colos industrial care asigura locuri de muncă localnicilor ajungând la peste 900 de angajaţi a fost şi Sectorul de Exploatare Forestieră, al cărui şef de sector a fost domnul inginer Victor Utescu şi şef contabil la această unitate cu o vechime de peste 40 de ani, domnul Gelu Muciuciora care mi-a spus despre activitatea acestui sector. Fasonatul masei lemnoase se făcea în bazinele forestiere de pe valea râurilor Pocruia, Tismana, Bistriţa, la Piscuri în muntele din raza satului Topeşti, la Brosca şi Pârâul de Vale pe raza comunei Godineşti, la Boboeşti pe raza comunei Ciuperceni şi la Triunghi Izlaz unde era un loc de sortare şi un gater. Dacă pe valea unor râuri şi transportul la C.P.L. Tg-Jiu se făcea cu trenurile, iar unde nu erau căi ferate forestiere se făcea cu maşinile Sectorului U.M.T.F. al cărui şef era domnul Nicu Pârgaru care aproba transportul cu maşinile Sectorului şi persoanelor particulare contra cost în raport de distanţă.
Tot o citadelă industrială la Tismana era Sectorul C. F.F. Gară, unde ca şef de sector era domnul Savu Stanciu, care a spus că trenurile pentru transportul masei lemnoase de pe văile mai multor râuri, cât şi trenul personal Gară Tismana până în Târgu-Jiu, aveau 14 locomotive şi 220 vagoane. Ca salariaţi erau mecanicii de pe locomotive, fochiştii, frânarii pe vagoanele garniturilor de trenuri, precum şi mecanicii şi muncitorii din atelierele gării Tismana. Pentru buna funcţionare a garniturilor de tren, erau echipe de muncitori şi picheri, pentru întreţinerea liniilor ferate. Dar acum Gara Tismana cu atelierele au rămas ruine, iar linia ferată a fost vândută unui mare afacerist ca fier vechi.
Tot o unitate economică aducătoare de venituri statului şi salariaţilor unităţii, a fost Agromecul Tismana a cărui clădire proprie a rămas ruină, iar garajele şi atelierele, tractoarele, remorcile, discurile, prăşitorile, plugurile, semănătorile, combinele şi toată baza mecanică, au fost vândute, ca şi cele de la secţiile aparţinătoare din satele Peştişani şi Runcu.
Mai era la Tismana şi un motel într-o zonă frumoasă cu multă verdeaţă şi o grădină de vară cu falnici brazi. Motelul avea la parter o sală mare pentru restaurant, bucătăria, o braserie, o sală cu jocuri mecanice, carmangerie, magazii, iar la etaj erau camere pentru cazane cu tot confortul ca la hotel. Avea şi încălzire centrală proprie. În grădina de vară, înconjurată de brazi, era şi un bufet cu bucătărie şi grătar, care oferea tot ce dorea clienţii de la mesele grădinii. Tot printre brazi erau şi căsuţe din lemn cu o cameră cu două paturi dotată cu tot ce era necesar. Dar toate astea au dispărut, deoarece şi Motelul a fost vândut unui afacerist din Meteor, care a dărâmat ce era mai frumos şi a început construcţia unei noi clădiri, care nici acum în luna octombrie 2009, nu este terminată.
Din localitatea Tismana începând cu partea de nord a satului rămâne un peisaj turistic foarte frumos, oferind posibilitatea celor care vin în localitate să viziteze păstrăvăria, ocolul silvic, mănăstirea, tabăra şcolară. Vila Ursu, Hotelul, Chioşcul lui Coşbuc şi urcând pe muntele Cioclovina cele două schituri. Tot în localitatea Tismana sunt şi două microhidrocentrale, una în amonte subteran şi una în aval la suprafaţă, precum şi o frumoasă şi cu foarte multe bazine, Păstrăvăria de pe malul stâng al râului Tismana, cu intrare din şoseaua Târgu-Jiu – Baia de Aramă. Le doresc bun venit vizitatorilor.
Învăţător Sandu CIOLACU, sat Pocruia
