Tabăra de sculptură de la Hobiţa, victima indiferenţei primarilor

262

jaful la Popasul turisticIniţiativa Taberei de sculptură de la Hobiţa este posibil să fi aparţinut, ca şi multe altele fapte întru nemurirea Titanului de la Hobiţa, omului de aleasă cultură Ion Mocioi. Scriitor şi profesor universitar doctor, ex-senator şi europarlamentar al României postdecembriste.

Începuseră ca un Simpozion internaţional “Constantin Brâncuşi”, la Hobiţa, la doar câteva sute de metri de Casa Memorială “C. Brâncuşi”, pe care tot Maestrul Ion Mocioi, ca şef al culturii gorjene, o iniţiase.

A fost odată ca-n poveşti, la Hobiţa şi la Târgu-Jiu

Hulitul regim comunist ridicase, cu sprijinul cooperaţiei conduse la acea vreme de directorul UJECOOP Gorj, dr. Dan Ilie Morega, un “Popas turistic”, care avea alături vreo 12 cabane numai bune de locuit pe timpul Taberei de vară a sculptorilor invitaţi aici să creeze, timp picture 040de o lună de zile, vara, câte-o sculptură. După numai trei ediţii, în Zăvoiul Bistriţei, la Hobiţa, se strânseseră nu mai puţin de 22 opere sculpturale. Turiştii care soseau de pe toate meridianele vizitau Casa Memorială “C. Brâncuşi”, muzeograf fiind prof. Ion I. Blendea, un împătimit cunoscător al vieţii şi operei creatorului sculpturii moderne universale. Puteau să vadă şi creaţiile lăsate de artiştii plastici în cele trei ediţii consecutive. Prin anii 1982-83, s-a strâns cureaua şi n-au mai fost bani pentru cultură. Ceva aproape ca astăzi, când şi-a dat duhul, din aceleaşi motive, şi frumoasa Tabără Internaţională de sculptură în aer liber ce a înfrumuseţat municipiul de pe Jii. Prima ediţie la Târgu-Jiu a fost iniţiată de actualul director Teodora Ciobanu, primar fiind tot valorosul edil-şef al muncipiului de acum, dr. ing. Florin Cârciumaru.

Începutul dezastrului, la Hobiţa

În ce vară, în ce an, vorba poetului, nu se ştie. Anii trec ca clipa! Au dispărut căsuţele gen camping de la Hobiţa, cooperaţia a luat-o la vale, cea din Peştişani ajungând să-şi piardă şi sediul graţie furăciunilor unor hrăpăreţi. Era cam pe vremea tătucului Nicolae Mischie, ăl mai tare om din Gorj. Nu se ştie nici când şi nici cine s-a înfruptat din mobilierul cooperaţiei din Peştişani. Cert este că o parte a ajuns la Tismana, alte părţi pe la Godineşti. Ca să-şi recupereze vechiul sediu al cooperaţiei, Primăria Peştişani ar fi dat, se zice, cam vreun milliard de lei. Au fost interese!

Nici cu sculpturile în aer liber ale Simpozioanelor brâncuşiene de la Hobiţa n-a fost darnică nici natura şi nici omul. De fapt, oamenii răi. Iarna, apa se strecura printre crăpăturile operelor şi îngheţa sfărâmându-le. Apoi, în fiecare primăvară, în urma ploilor, vijeliosul râu Bistriţa se umflă şi distruge tot ce-i iese-n cale. La barul şi restaurantul “Popasului turistic” Hobiţa, pe timpul funcţionării, beţivanii mai aruncau şi ei cu pietre spre “urâciunile” pe care nu le înţelegeau.

Mai este posibil ca şi localnicii să fi priponit caii de sculpturi, aşa că soarta acestora fu cruntă. Din 22 de opere existente prin 1982-83, au mai rămas în picioare doar vreo 10!

Retrocedarea pământului, a doua calamitate!

Prin anul 2000, primul din cel de-al doilea mandat al său, Dumitru Tabacu, primarul comunei Peştişani i-a împroprietărit pe câţiva locuitori ai satului Hobiţa cu terenuri chiar pe locul unde exista Tabăra de sculptură Hobiţa. În chiar Zăvoiul Bistriţei, deşi suprafaţa aceea de teren făcea parte din domeniul public! El l-a dat la schimb unor oameni care s-au văzut proprietari de sculpturi. Încă odată, ca la noi la nimeni! Dezinteresul primarului PSD Dumitru Tabacu este limpede. Nu se ştie dacă pentru astfel de practici ori pentru altele, se zice, el ar fi fost exclus din PSD. Dacă asta ajută la ceva.

Ce-ar mai fi de făcut?

Brâncuşologii sunt indignaţi, dar nu mai au ce face. Atât ei, cât şi dr. ing. Sorin Lory Buliga, pe vremea când mai deţinea postul de director al Centrului de Cultură şi Artă “C. Brâncuşi” Târgu-Jiu, s-a exprimat favorabil pentru găsirea altui amplasament al sculpturilor. Care, în plus, mai trebuie şi restaurate. De unde bani? Greu de spus. Nici actualul primar al comunei Peştişani, Florin Pavel, n-a făcut nimic spre a se ajunge la o situaţie ca lumea. Are promisiuni pentru obţinerea unui teren, zice el, dar apare iar problema banilor.

Salvarea – Templul Masonic propus de Tănasie Lolescu!

Anul acesta, a apărut o altă idee ce aparţine hobiţanului Tănasie Lolescu – Venerabilul primei Loji Masonice săteşti din lume. El are un teren pe care l-ar dona cu dragă inimă Marii Loji Masonice Naţionale a României pentru ridicarea unui templu Masonic. Cu hotel şi sală de conferinţe pentru masoni.

Ca idee este extraordinar de bună şi salutară. Numai că şi aceasta, deocamdată, a rămas tot în studiu la forurile superioare ale MLN din România. Şi totuşi, dinspre Marea Lojă Masonică Naţională a României, graţie donaţiei lui nea Tănasie Lolescu ar putea apărea salvarea.

A păstrării şi cultivării memoriei marelui Constantin Brâncuşi. Cu siguranţă că, în acest caz, va avea o altă soartă şi sculpturile împrăştiate acum în calea apelor, a intemperiilor şi a nepăsării autorităţilor din comuna Peştişani şi din judeţul Gorj!

Ion Predoşanu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here