Aproape 200 lucrători poştali din judeţele Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi au protestat vineri în faţa Prefecturii din Târgu Jiu. Angajaţii Poştei Române şi-au exprimat astfel nenumăratele nemulţumiri la adresa conducerii acestei instituţii. Poştaşii au declarat că au ieşit în stradă pentru că s-au săturat de salariile mici pe care le primesc, în comparaţie cu volumul de muncă pe care îl depun. Aceştia au menţionat, de asemenea, că se gândesc cu groază la posibilitatea că vor fi disponibilizaţi, ei dorindu-şi doar condiţii normale de muncă. La protestul de la Târgu-Jiu, nemulţumiţii au venit înarmaţi cu fluiere, megafoane şi pancarte purtând lozinci de tipul: “Vrem să muncim, nu să cerşim!”sau “Nica, nu uita, poşta nu este a ta!”
Protestul poştaşilor a început vineri la ora 9.00 şi a avut loc în Piaţa Prefecturii. Aici s-au adunat în jur de 200 de poştaşi, un număr mic în comparaţie cu cât erau aşteptaţi. Motivul principal, din cauza căruia nu au fost prezenţi mai mulţi nemulţumiţi la protest, a fost acela că activitatea poştală privind distribuirea pensiilor nu s-a încheiat încă.
Mai puţini de 300 de poştaşi
Oamenii din Piaţa Prefecturii s-au declarat nemulţumiţi de salariile prea mici, de anunţata reducere cu 50 la sută a 
normei de lucru şi de volumul prea mare de muncă. “S-a preconizat ca în faţa Prefecturii din Târgu-Jiu, în ziua protestului, să fie prezenţi în jur de 300 de poştaşi. Noi acum suntem ceva mai puţini, datorită faptului că activitatea poştală, în special de distribuire a pensiilor, nu s-a încheiat. Principalele noastre nemulţumiri sunt legate de condiţiile grele de muncă, de ameninţările la care Compania Poşta Română o să recurgă, la disponibilizări şi la reduceri de personal. Normele de muncă sunt mereu spuse în ameninţarea Companiei Poşta Română. În mediul rural avem avertizări că începând cu 1 septembrie 2012 normele de muncă se 
înjumătăţesc. Managementul Companiei uită că un factor poştal are de străbătut cel puţin 20 de kilometri într-un singur sens. Dacă nu vom rezolva aici, în prima decadă a lunii septembrie, vom fi prezenţi la Bucureşti şi vom protesta în faţa sediului Poşta Română”, a declarat Liliana Popescu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştei Române filiala Gorj.
La discuţii cu prefectul Teodorescu
Deşi erau sceptici, ba mai mult chiar neîncrezători cu privire la deznodământul protestului de vineri, liderii poştaşilor au stat totuşi de vorbă cu reprezentanţii Prefecturii. Astfel, prefectul Claudiu Teodorescu a solicitat şi a avut vineri o întâlnire cu reprezentanţii Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România. În urma discuţiilor purtate, 
sindicaliştii i-au înmânat prefectului petiţiile cu revendicările acţiunilor de protest. “S-a luat act de revendicările membrilor Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, salariaţi ai Companiei Poşta Română, iar documentele cu caracter oficial depuse la Instituţia Prefectului – Judeţul Gorj au fost transmise în copie la ministerul de resort, MAI şi MMFPS pentru informare şi luarea măsurilor legale ce se impun în astfel de situaţii”, a precizat Elvis Drăgoi, purtătorul de cuvânt al Prefectului Gorj.
Se tem că îşi vor pierde locul de muncă
“Măriri de salarii nu ne-au mai făcut de ani de zile, sunt salarii foarte mici şi la factori şi la agenţi. Uitaţi, vă dau un exemplu. Un agent nu ia mai mult de 4 milioane şi ceva pe lună, normă de 8 ore. Nu cred că vom rezolva mare lucru cu acest protest, întotdeauna a fost cum au vrut ei, în ritmul în care s-a furat Poşta Română nu mai este nici o şansă. Ne temem pentru locul de muncă”, a declarat unul dintre poştaşii prezenţi la acţiunea de protest. “Nu avem imprimante, trebuie să dăm din salariile noastre de mizerie bani pentru acestea. A uitat conducerea noastră că trebuie să ne asigure formularistica necesară la ghişeu”, a mai adăugat Liliana Popescu.
Sindicaliştii au menţionat vineri că poştaşii merg zilnic kilometri întregi pe jos. Asta în timp ce şefii lor vor ca de la întâi septembrie să reducă la jumătate normele de lucru ale angajaţilor de la sate. Ei sunt hotărâţi să meargă în Capitală.
Andrada Bărăitaru
