Odată scăpați de pericolul apariției gheții, poleiului și temperaturilor scăzute pe șosele, mulți șoferi își schimbă cauciucurile. Dacă pentru unii această trecere înseamnă doar schimbarea de anvelope de aceleași dimensiuni, alții schimbă roțile complet și trec la jante mai mari și roți mai late. Dar trebuie înțelese fenomenele fizice care se petrec odată cu această schimbare.
În primul rând trebuie să știți că, pe aceeași categorie de mărci de anvelope, cele mai late și care se montează pe jante mai mari sunt considerabil mai scumpe. Astfel, nu puteți compara prețul unei anvelope de 225/50R17 cu cel al uneia 245/40R19 sau, și mai mult, 275/35R19. Desigur, ca aspect, diferențele sunt majore. Dar poate ar fi bine să cunoașteți și influențele tehnice, înainte să faceți pasul spre o asemenea schimbare.
Totul este o problemă de fizică. Să presupunem că aveți un set de anvelope obișnuite, de 185 lățime. Acestea sunt umflate la presiunea de 2.1 bari, iar mașina are 1.5 tone. Asta înseamnă, în linii mari, că fiecare anvelopă va suporta, în medie, un sfert din greutatea mașinii. Desigur, încărcarea pe pneuri este diferită în funcție de repartiția maselor pe punți. Dar media va fi aceeași. Ei bine, dacă împărțim greutatea mașinii la presiunea din anvelope vom ajunge la o suprafață de contact totală de aproximativ 177 cm2 pe roată.
Să presupunem că anvelopele dvs. standard sunt 185/65R15 – adică cele montate din fabrică. Aceasta înseamnă că lățimea secțiunii este de 18,5 cm de la o parte la alta. Pentru o lățime a secțiunii de 185, lățimea reală a benzii de rulare va fi de aproximativ 14,8 cm (lățimea secțiunii este cea mai largă parte a anvelopei – lățimea benzii de rulare este întotdeauna mai îngustă). Astfel, suprafața de contact cu toate aceste variabile va fi de aproximativ 177,7 cm² / 14,8, ceea ce înseamnă o lățime de 11,9 cm. Suprafața de contact este un dreptunghi de 14,8 cm pe toată lățimea anvelopei și 11,9 cm din față în spate, acolo unde este așezat „plat” pe șosea.
Dar să presupunem că montați anvelope mai late, de 225 lățime, adică de 22,5 cm în loc de 18.5 cm, lățimea petei de contact va crește devenind de 18.5 cm în loc de 14.8 cm. Rețineți că o parte din lățimea pneului nu calcă efectiv pe asfalt din cauza formei curbate spre exterior. Totodată, având în vedere că masa vehiculului este aceeași, pata de contact va avea aproximativ aceeași suprafață.
Prin urmare, la aceeași pată de contact dar cu o lățime majorată, va rezulta o lungime mai mică. Dacă în cazul unui pneu de 185 aceasta era de 11.9 cm, la o anvelopă de 225 aceasta va ajunge la 9,6 cm. Deci nu pata de contact se modifică ci forma acesteia. Dar pentru că forța de frecare se calculează în funcție de masa vehiculului și coeficientul de frecare, rezultă că aparent nu s-a schimbat nimic.
În teorie, nu se modifică nimic, dar dacă aprofundăm mai mult dinamica vehiculului vom observa că da. Astfel, un factor deosebit de important este disiparea căldurii degajate de o anvelopă. Cu cât aceasta este mai îngustă și va avea taloanele mai înalte, cu atât va elibera mai puțină energie termică, deci se va încălzi mai repede și-i va micșora aderența. Prin urmare, la drumuri lungi, pneurile mai late vor degaja mai multă căldură și, prin urmare, vor rămâne mai reci prevenind uzura acestora.
De asemenea, contează foarte mult și încărcarea pe roată. Chiar dacă, în medie, pata de contact este aceeași, în momentul în care apar forțe de transfer a maselor deja contează mult și lățimea anvelopei. Astfel, în cazul demarajului puternic, o mașină cu tracțiune va descărca puntea motoare și se va produce un transfer de mase spre puntea spate și, prin urmare, se va micșora pata de contact a punții motrice și, implicit, va apărea patinajul roților mult mai repede.
La o mașină cu propulsie (tracțiune spate, cum mai este denumită), accelerarea are ca efect o supraîncărcare a punții motoare și, implicit, o majorare a petei de contact și, implicit, o aderență mai bună. La frânare, în schimb, se va produce un transfer de mase pe puntea față și, implicit, va crește pata de contact pe puntea directoare. În teorie, atât un pneu îngust cât și unul mai lat va ajunge la aceeași suprafață, dar cu toate acestea unul mai lat va reuși să oprească vehiculul într-o distanță ceva mai scurtă. Nu cu mult, dar va fi mai eficient.
Prin urmare, o anvelopă – de vară, tip all season sau de iarnă – mai lată va putea oferi o aderență mai bună în anumite situații, dar la o exploatare normală nu se va comporta foarte diferit față de una mai îngustă, rămânând în standardele recomandate de producătorul vehiculului.
Pe scurt, chiar nu vor fi diferențe majore în avantajul anvelopelor mai late din punct de vedere tehnic. Totodată, anvelopele mai înguste, montate pe jante cu diametru mai mic, oferă și mai mult confort celor aflați în mașină și sunt mai rentabile din punct de vedere economic. În concluzie, dacă nu sunteți foarte tentat de îmbunătățirea aspectului exterior al mașinii, atunci rămâneți la anvelopele standard.
