Şomaj, zile libere, salarii reduse, taxe mărite …

322
Există în acest moment, cu privire la alegerile pentru noul Preşedinte al ţării, o singură constantă luată în considerare, care intră în acţiune în astfel de momente, de mult timp în România, şi anume faptul că cei ce intră în cursă îşi spun, şi ne spun, că „mizează pe toţi care aşteaptă de ani de zile să trăiască în normalitate”, aşa cum anunţa zilele trecute domnul medic Oprescu-independentul.

Mare plictiseală trebuie să fie la Capitală, ori cea mai a naibi normalitate, dacă Primarul vrea să joace acum rolul de berbec la porţile Cotroceniului. Dar ce înseamnă această noţiune repetabilă şi nevăzută: normalitate? Dacă este să privim împrejurul nostru, nu se poate spune.

Până acum a fost cum a mai fost, nimic coerent adică. Preşedinţi conflictuali s-au perindat pe fotoliul prezidenţial, aflaţi într-o perpetuă luptă – ba cu o parte a societăţii civile care nu-i agrea, ba cu forţele oculte ale serviciilor secrete nereformate care nu-i răspundeau la comenzi, ba cu hidra corupţiei (care a rămas doar o temă s.f.) şi de o bună bucată de vreme cu partidele politice, care nu ştiu ce să mai facă pentru a-şi tăia unul altuia creanga de sub picioare. Combinări de dispute între Băsescu, Antonescu, Geoană şi eventual Oprescu ne vor întuneca, de acum încolo, frumoasele zile de toamnă bogată în legi unice şi istorice, fiind ultimul lucru pe care-l aştepta poporul român pentru a mai uita de necazuri – nu-i aşa?
Am obişnuit cititorii Gorjeanului cu o pagină în care găsesc, la Ridendo, de fiecare dată o glumă, un banc. În acest număr, din păcate, glumeţul se dă în prima pagină şi poartă numele unui ministru: „Programul anticriză al Guvernului, sprijinit de finanţarea externă de circa 22 miliarde de euro de la FMI, CE şi Banca Mondială, din care au fost făcute primele trageri, a reuşit să conducă la normalizarea condiţiilor macroeconomice, cât pot fi numite normale în condiţiile de criză actuale”, a spus Pogea în prezentarea raportului din şedinţa de Guvern. Iar normale! Care normale, domnule?
Tot ceea ce s-a întreprins până acum este un fel de program de desene animate unde personajele se faultează unul pe altul. Se pare că unul dintre marile proiecte asumate de toţi la un loc este acela de a-i face pe cetăţeni să renunţe de bună voie la dreptul de a vota, proiect ce, după cum se observa, este în derulare şi are rezultate. Când zic – toţi – mă refer aici la marea clasă a politicienilor repetenţi, an de an, şi la examenul dat în faţa alegătorilor, paradoxal nici unul nu dovedeşte un interes să ia notă bună pentru că s-au obişnuit să repete experienţa puterii.
I-am ghicit însă. Cei nu ştiu cât la sută dintre cei ce se vor prezenta la vot vor reprezenta procentul de membri de partide, care, normal, se vor duce să-şi apere zeii. Prin urmare au reuşit, se poate conduce România şi cu o legitimitate de 15- 20 la sută, iar dacă mai faci şi ceva alianţe, reuşeşti şi cu mai puţin.
Nu domnilor, vă rog frumos, fără alianţe, fără negocieri pre sau post, că ne-am săturat de crizele voastre permanente!
Gheorghe Munteanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here