În municipiu s-a înfiinţat cu un secol şi jumătate în urmă o trupă de teatru locală, aceasta purtând titulatura de Societatea Dramatică „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu, aflându-se sub conducerea domnului Theodor Popescu.
Data probabilă a înfiinţării acestei trupe locale de teatru este plasată de către cercetătorul Ion Cepoi în anul 1875, astfel că, „Societatea Dramatică din Târgu-Jiu (…) şi teatrul Milescu au funcţionat concomitent (…) în perioada 1875 – 1900“.
Cu puţin timp înainte de înfiinţarea Societăţii Dramatice „Teatrul Român“ s-a aflat la Târgu-Jiu, jucând pe scena teatrului „Milescu“, trupa de teatru a lui Ştefan Iulian din componenţa căreia făcea parte şi actorul Constantin Nottara (1859 – 1935).
Aceeaşi trupă avea să revină la Târgu-Jiu în anul 1879, atunci când a pus în scenă piesa „O noapte furtunoasă“ de Ion Luca Caragiale. Cu acest prilej, publicul târgujian avea să o admire pe actriţa Aristitza Romanescu, sosită în oraş împreună cu această trupă. Trupa de teatru sosise la Târgu-Jiu de la Turnu Măgurele, iar după reprezentaţia din capitala Gorjului avea să se îndrepte către Turnu-Severin.
Printr-o adresă a primăriei oraşului Târgu-Jiu, datată 7 octombrie 1875, epitropul bisericii cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Târgu-Jiu era înştiinţat că, urmare a unei reprezentaţii susţinute de Societatea Dramatică „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu se strânsese suma de 331 de lei şi 50 de bani, sumă ce urma a fi utilizată la reconstrucţia bisericii menţionate.
Reprezentaţia teatrală a fost „dată în beneficiu Bisericei în ziua de Sf. Nicolae“, fapt consemnat la poziţia 175 în tabelul cuprinzând sumele de bani cheltuite pentru construirea bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Târgu-Jiu, biserică sfinţită la data de 14 decembrie 1875 .
În aceste condiţii, este evident că încă din 1875 exista la Târgu-Jiu o trupă de teatru profesionistă condusă de către domnul Theodor Popescu, actor şi cântăreţ.
În acel an, Societatea Dramatică „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu îi avea în componenţă pe: Adelina Popescu, născută Ademollo, soţia lui Theodor Popescu, Clotilda Ademollo, căsătorită cu armatorul gălăţean Calfoglu, cumnata lui Theodor Popescu, Eugenia Ademollo, cunoscută traducătoare de vodeviluri şi melodrame, de asemenea, soră a Adelinei Popescu, şi actorul Alexandru P. Ionescu, soţul Eugeniei Ademollo. În acelaşi an, acestor membri ai Societăţii Dramatice „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu avea să li se alăture gimnastul şi dansatorul G. Moceanu şi actorul P. Ionescu.
Prin adresa nr. 2 368 din 18 decembrie 1879 prefectul judeţului Gorj, domnul Athanasie C. Moschuna, transmitea primarului oraşului Târgu-Jiu ordinul circular nr. 25 430, emis de Ministerul de Interne şi publicat în „Monitorul Oficial“ din data de 8 decembrie 1879, prin care se recomandă înfiinţarea de societăţi filantropice pentru ajutorarea cetăţenilor nevoiaşi, fondurile necesare urmând a fi strânse din „baluri, concerturi, loterii şi reprezentaţiuni theatrale“.
Ulterior, printr-o adresă datată la 13 ianuarie 1880, domnul Theodor Popescu, directorul Societăţii Dramatice „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu înştiinţa primăria oraşului Târgu-Jiu că trupa de teatru pe care o conducea urma să susţină un spectacol de binefacere la data de 22 ianuarie 1880.
În anul 1885 trupei Societăţii Dramatice „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu i s-au alăturat: Tudora Marinescu, sora lui Alexandru P. Marinescu, Pandele Nicolau, N. Petreanu, soţii Fărcăşanu, şi, pentru perioade scurte de timp, actorii craioveni Ion Tănăsescu şi Ion Anestin, aceştia din urmă realizând împreună cu Theodor Popescu momente comice apreciate de către publicul târgujian.
Societatea Dramatică „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu şi-a continuat activitatea în perioada următoare, astfel că, în anul 1886 la conducerea sa se afla domnul I. D. Creţu.
Într-o scrisoare datată 2 noiembrie 1886 semnată de către domnul I. D. Creţu se arăta că: „Subsemnatul artist dramatic, vechi elev al teatrului Th. Teodorini, actualmente directorul trupei teatrale române din acest oraş, m-am decis, deşi cu mari sacrificii, a da o serie de reprezentaţiuni în teatrul d-lui Fr. Milescu în timpul iernii acesteia, cu speranţa că veţi binevoi şi dvs., domnule primar şi domnilor membri, a mă susţine, venindu-mi în ajutor pentru întreţinerea acestei utile instituţiuni româneşti care a adus mari servicii atât societăţii noastre, cât şi ţării întregi“.
În anul 1888 domnul I. D. Creţu se va transfera la Teatrul Naţional din Craiova, ca urmare a numărului mic de spectatori prezenţi la spectacolele trupei de teatru din Târgu-Jiu şi a dificultăţilor financiare cu care aceasta se confrunta.
Trupa de teatru din Târgu-Jiu avea să se confrunte cu mari dificultăţi financiare în perioada următoare, motiv pentru care directorii acesteia apelau frecvent la sprijinul primăriei oraşului Târgu-Jiu.
Astfel, la 25 decembrie 1894 domnul A. Vlădicescu, directorul acesteia solicita primăriei oraşului Târgu-Jiu „a fi scutit de taxa cuvenită casei comunale la reprezentaţiunile teatrale ce dă în acest oraş pe sezonul iernii 1894 – 1895“, ca urmare a faptului că numărul redus de spectatori prezenţi la spectacolele teatrale susţinute în oraş nu permite obţinerea sumelor necesare achitării acestor taxe şi întreţinerii membrilor trupei.
În noiembrie 1897 unul dintre foştii membri ai trupei de teatru a Societăţii Dramatice „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu, actorul Alexandru P. Marinescu avea să revină la Târgu-Jiu în calitate de director al unei trupe de teatru ambulant.
Ajutorul primăriei oraşului Târgu-Jiu avea să fie solicitat şi în stagiunile 1898 – 1899 şi 1899 – 1900, atunci când trupa Societăţii Dramatice „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu era compusă din 16 actori, fiind condusă de Al. B. Leoneanu, respectiv Octavian Valeşteanu, printre actori numărându-se Răiculescu, Sinescu şi Căişanu.
Societatea Dramatică „Teatrul Român“ din Târgu-Jiu şi-a încetat activitatea în anul 1900, viaţa teatrală a oraşului Târgu-Jiu continuând şi după această dată ca urmare a reprezentaţiilor teatrale susţinute pe scena teatrului „Milescu“ din Târgu-Jiu de trupe de teatru aflate în turneu prin ţară.
Trupa de teatru condusă de către Theodor Popescu a dat reprezentaţii şi pe scenele bucureştene, din repertoriul acesteia făcând parte piese precum: „Bastardul“, „Ministromania“, „Căsătoria lui Figaro“, „O glumă scrisă“, „Haimanaua“, „Barbu Lăutaru“, „Parizienii“, „Banii, gloria şi amorul“.
Conform cercetătorului Octavian Ungureanu, citat de către Ion Cepoi, în oraşul Târgu-Jiu au poposit, probabil în perioada 1875 – 1879, conform aprecierilor domnului Ion Cepoi, şi trupele de teatru ambulant conduse de către Mihail Pascaly (1830 – 1882) şi Matei Millo (1814 – 1896).
În consecinţă, Ion Cepoi aprecia că „ultimul sfert al secolului al XIX – lea a însemnat pentru Târgu-Jiu (…) momentul de graţie al emancipării sale sub toate aspectele vieţii materiale şi spirituale: s-au construit impozante edificii publice, s-au înfiinţat instituţii fundamentale – teatru, gimnaziu, (…) societăţi dramatice, musicale, filantropice, tipografii, (…) au avut loc primele expoziţii de bunuri culturale“, toate acestea demonstrând existenţa unei vieţi culturale efervescente animată de o serie de personalităţi ce şi-au pus amprenta asupra devenirii acestui oraş.
Dr. Pătraşcu Dumitru-Valentin
