Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA”, în numele lucrătorilor pe care îi reprezintă, îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de tergiversarea de către Guvern a stabilirii salariului minim garantat în plată pentru anul 2021.
Potrivit sindicaliştilor, acest lucru se întâmplă fără o justificare reală şi obiectivă, având în vedere că grupul de lucru privind stabilirea salariului minim este întrunit de la mijlocul lunii septembrie, deci de mai bine de două luni de zile. În plus, grupul de lucru are la dispoziţie toate datele economice şi indicatorii sociali, ca şi formulele elaborate anul trecut. La acestea se adaugă noua prevedere legală privind utilizarea coşului minim de consum ca indicator de bază în stabilirea salariului minim, inclusă în propuneri de formule actualizate înaintate de partenerii sociali. De asemenea, salariul minim este stabilit prin Hotărâre a Guvernului şi reprezintă în consecinţă un act de decizie politică a executivului. „Cu alte cuvinte, Guvernul are datele, are opiniile înaintate de partenerii sociali, are instrumentul de reglementare. Ce se aşteaptă? Astfel, lipsa de acţiune guvernamentală, în condiţiile în care mediul de afaceri pe care doriţi să-l protejaţi are nevoie de predictibilitate, indică faptul că acest executiv nu doreşte creşterea salariului minim şi amână o decizie în acest sens din motive electorale”, susține Cartel Alfa.
Sindicatele au sintetizat nouă argumente în favoarea unei creşteri consistente a salariului minim. Ministrul Finanţelor şi alţi reprezentanţi guvernamentali declară că avem cifre economice foarte bune şi avem mai mulţi salariaţi. Dacă se aplică formulele de calcul propuse de guvern anul trecut, rezultatul calculului indică necesitatea unei creşteri semnificative a salariului minim, congruent cu valoarea solicitată de partenerii sociali, de 2.400 de lei. În plus, la nivel European şi în majoritatea ţărilor membre, menţinerea veniturilor populaţiei şi conservarea puterii de cumpărare este unul dintre pilonii strategiei de revenire economică în contextul crizei economice determinate de criza sanitară. Pentru că, dacă lucrătorilor li se garantează salarii echitabile pentru munca pe care o fac, vor cheltui aceşti bani pe servicii şi bunuri pentru familiile lor – ceea ce va stimula economia. În acelaşi timp, un salariu minim crescut înseamnă şi mai mulţi bani din taxe şi contribuţii la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale, de care este atât de mare nevoie în condiţiile crizei. Avem deci justificarea economică pentru creşterea salariului minim”, au transmis sindicaliștii.
România este în continuare în topul european în ceea ce priveşte sărăcia în muncă. „Dacă ne raportăm la ţările din jur, cu doar 7,2% creştere a salariului minim în 2020, România a rămas mult în urmă. În Polonia, salariul minim a crescut cu nu mai puţin de 15,6% în 2020, în timp ce în Slovacia a crescut cu 11,5% şi în Bulgaria cu 8,9%”, arată Cartel Alfa.
În acest sens, sindicaliștii au înaintat o scrisoare deschisă către guvernul condus de Ludovic Orban. „În consecință, solicităm din partea guvernului o decizie clară și urgentă în privința salariului minim garantat în plată începând cu anul 2021. Lipsa concretizării în adoptarea unei Hotărâri de guvern și amânarea reglementării salariului minim pentru anul 2021 pentru sfârșitul anului (adică după data alegerilor) nu reprezintă altceva decât o decizie a Guvernului d-voastră de înghețare a salariului minim, neasumată și neanunțată public din calcule electorale”, a precizat Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa.
I.I.
