1.”Pe cine nu laşi să moară,nu te lasă să trăieşti”,zice o înţeleaptă zicală românească care este confirmată în cazul Voiculescu şi în cazul Năstase. Astfel PUR-ul a intrat în Parlamentul anilor 2000 în alianţă cu Năstase, apoi-cum am remarcat şi eu în articolul: “PUR-ul – un partid impur” din 06.01.2005, Voiculescu s-a lăsat amăgit de ploconele Uzurpatorului şi i-a dat voturile lui Băsescu, cum a făcut de altfel şi Vadim, care se lăuda că “el l-a facut preşedinte”. Dându-şi seama de greşeală Voiculescu şi-a reconsiderat poziţia fiind în fruntea celor “322” care l-au demis pe Băsescu în 2007. De aici ura lui Băsescu care i-a inventat criminalul dosar judecat în regim de urgenţă în urma căruia sprijinit de procurorii obedienţi, cât şi de judecătoarea docilă numită de Băsescu şi recompensată cu un post la Bruxelles. A fost o execuţie cu adevărat, judecătoarea intrând cu decizia de confiscare a averii lui Voiculescu, şi în “viitor”. Nu s-a admis apărării nici o cerere în sprijinul ei şi dosarul de zeci de volume pe care nu avea când să-l studieze judecătorii, l-a condamnat pe Voiculescu şi încă 11 persoane la închisoare mergând până la 10 ani.
Năstase la rândul lui a fost sfătuit de cei din preajma sa să-l trimită în judecată pe Băsescu în cazul “Flota”, dar a refuzat din motive de omenie (greşit înţeleasă). Ce a urmat se ştie!
2.Avocatul Bolcaş a spus după eliberarea condiţionată a lui Nastase,că: “Normalul a devenit “anormal” în epoca lui Băsescu”. Eliberarea Dl. Năstase a confirmat că nu toată justiţia este coruptă.(Ca un paradox al istoriei, Năstase a refuzat delegaţia trimisă de Dl.Mischie la Bucureşti, trimiţând-o acasă la Tg-Jiu. Apoi înfrânt în alegeri prin falsuri de Băsescu a urmat un deceniu de iad pentru Dl. Năstase care a fost purtat prin tribunale aproape săptămânal culminând şi cu 2 arestări. La rândul său şi Dl. Mischie a suferit din cauza unor delaţiuni. Acum – amândoi sunt liberi şi … mai înţelepţi!)
3.Dl. Tăriceanu a cerut suspendarea Dl. Băsescu datorită călcării Constituţiei prin faptul că sprijină în mod făţiş pe Elena Udrea. Şi dacă am socoti mai bine ar fi existat “n” cazuri de acuzări precise, dar “mormolocii” de parlamentari se mai lasă şi jigniţi de Băsescu, care doar nu le spune că “deşi sunt majoritari sunt proşti” şi apropo de cheltuirea banului public: Am văzut la televizor cum Uzurpatorul şi-a invitat colegii de la institutul de marină – vreo 50-60 de colegi la o petrecere dată la vila din Neptun. Şi acest lucru se întâmplă de când este preşedinte, excluzând anul 2012, când i-a invitat într-un restaurant.
Întrebarea ce se pune este următoarea: Oare o petrecere cu 50-60 de persoane adulte care durează 5-6 ore, costă ceva bani, nu? Sau i-a servit cu câte un covrig şi un Pepsi? Cine plăteşte?
4.Din nou despre falsificarea istoriei: Pe planeta noastră, există oameni buni şi oameni răi. Şi cu partidele sau grupurile de oameni stăm la fel. Dar nu există alb pur precum nu există nici negru pur! În fieare om există şi rai şi iad, şi negru şi alb. Bineînţeles că la cei buni, albul e majoritar! Şi invers!…
Şi acum să revin la oile noastre: Respect postul Antena 3 pentru poziţia sa de luptă împotriva nedreptăţilor, împotriva samovolniciilor Uzurpatorului! Dar mai greşesc şi ei! Oameni sunt şi au voie la opinii politice.
Dar privind “actul de la 23 august 1944” grelesc maximizând rolul ex-regelui Mihai, de parcă alte forţe nu şi-au adus contribuţia. Ce naiba? Am trăit evenimentele şi nu din filmele lui Nicolaescu(care şi el a fost un complex de lumini şi umbre), ci trăindu-le.Deşi aveam doar 10 ani… Citeam toate ziarele vremii şi nu erau puţine tinzând spre 30.(România liberă, Scânteia, Universul, Curentul, Timpul, Cuvântul, Dreptatea lui Carandino, Liberalul, Libertatea etc). Evident fostul suveran a avut rolul său, dar să nu exagerăm. Antonescu era Conducătorul Statului şi atunci când îl seconda în vizitele din spatele frontului, uniforma de general nu-i putea ascunde vârsta…
A semnat Decretul Regal, în urma discuţiilor purtate cu capul armatei şi ai partidelor politice printre care şi Emil Botnăraş din partea comuniştilor. De altfel, Generalul Constantin Sănătescu ce răspundea de securitatea casei regale a condus două cabinete. După semnarea decretului din motive de securitate a mers la Tismana(şi aşa trebuia să fie). Dar să dăm Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu(aici poporului) ce e al lui!
Şi vorbind de 19 august 1944 câteva amintiri: Toate fetele(în afară de de “fufe” care luau cu asalt gara) se refugiau în padurile din Argeş şi Teleorman. Ruşii luau caii odihniţi şi le dădeau în loc cai basarabeni buni de tracţiune, dar obosiţi.
Ca o nota separată, refugiaţii basarabeni editau la Craiova ziarul “Moldova” având formatul fostului “Gorjean” de vreo 10-12 file şi în paginile lui se putea citi în zilele de 24 şi 25 august ştiri contradictorii chiar pe aceeaşi pagină.
De exemplu: “Glorioasele tancuri sovietice înaintând vertiginos spre Bucureşti au doborât cu artileria “x” avioane hitleriste” sau “Vitezele armate ale Fuhrerului au reuşit sa iasă din încercuire luând prizonieri “x” soldaţi şi ofiţeri români.”
Ca să vezi… amintirile din acele zile nu se pot cuprinde decât în sute de pagini.(Mai dau un exemplu, părinţii îşi învăţau copiii să nu mai meargă cu vitele deoarece aviatorii germani îi mitraliau. Îmi amintesc că la sud de Piteşti nişte micuţe avioane ruseşti au aruncat nişte “prune” în capul unor prizonieri nemţi aflaţi sub escortă, vorbea lumea.
În încheiere, ziua de 23 august 1944 chiar dacă nu a mai rămas sărbătoare naţională, rămâne totuşi o zi de răscruce în istoria naţională a românilor, pe frontul de apus românii pierzând cca.200000 de ostaşi şi scurtând războiul cu aproximativ 6 luni de zile. Şi ca să nu uit ex-Regele Mihai I a fost decorat şi a primit cadouri şi din partea lui Stalin, nu simple felicitări ca din partea urmaşului lui Harry S. Truman şi încă ceva legat de festivitatile care au avut loc în cinstea fostului suveran la Londra aş fi fost bucuros dacă suverana Regatului Unit s-ar fi purtat la fel de prietenos cu ruda sa, tânărul rege Mihai care o vizitase în zilele premergătoare abdicării sale.
Dar aşa sunt englezii (şi aici arăt spusele unui general din comisia aliată de control care zicea că “Să nu ne bagăm în treburile interne ale României, aceasta fiind treaba ruşilor.”)
Gh. Rădulescu
