Înainte de a fi senator al Partidului Democrat-Liberal, altfel cea mai mare demnitate a unui gorjean aflat într-un partid la putere, după cea a lui Victor Ponta, care este preşedintele celui mai mare partid din România, Ion Ruşeţ a fost preşedinte de sindicat.
În sindicatul pe care l-a condus, Uniunea Mine-Energie Jilţ-Turceni, regula de aur în arta conducerii era transparenţa. Ruşeţ instituise controlul sindicatelor mici asupra liderilor şi sindicatelor mari. De asemenea, toţi liderii erau oameni tineri şi respectaţi, iar femeile aveau departamentul lor şi reprezentantul lor în conducere.
Acest fundament al democraţiei participative i-a permis lui Ruşeţ să se implice în actul de conducere şi să aducă la decizie mai mulţi oameni. Este evident că un personaj de talia senatorului nu convine deloc garniturii democrat-liberale de la Târgu-Jiu, al cărui principiu democratic este inspirat de lecţia de la Cotroceni.
Sâmbătă, 12 februarie, senatorul Ruşeţ a preferat şedinţei de alegeri a organizaţiei de femei o repriză de socializare cu familia prin municipiul Motru. Ion Ruşeţ a avut timp să discute câteva minute cu Vasile Râbu, alte câteva minute cu un grup de pensionari, un timp mai îndelungat cu nemulţumiţii care aproape că l-au asaltat, dovedindu-i că au încă încredere în el, amănunt care ne-a făcut să-l întrebăm de ce a ales să nu fie prezent la o întâmplare de partid relativ importantă. Ruşeţ a răspuns sec: „alegerile sunt treaba organizaţiei, iar prezenţa mea acolo le-ar fi putut influenţa. Sunt convins că în ceea ce priveşte alegerea mea, voturile motrenilor sunt importante, însă şi Militaru este parlamentar şi aici este fieful său. Nu vreau să creadă cineva că eu l-aş boicota. Membri de partid din Gorj au libertatea să aleagă un preşedinte care să nu mai fie nici interimar şi nici contestat”.
Îmi amintesc că am fost prezent în sală la alegerile de la Mătăsari, de la sindicate, pe care Ruşeţ le-a condus magistral şi unde oamenii au plecat convinşi că au făcut alegeri bune. Vrem nu vrem, pentru cine cunoaşte mitul sindicalistului Hoffa, atitudinea lui Ion Ruşeţ pare cea a unui lider degajat şi detaşat de toate problemele mărunte ale consolidării puterii, dar se înşeală. Ruşeţ ştie foarte bine că puterea individuală este cea mai vulnerabilă şi că la o organizaţie cu timp redus de evoluţie, cum este Partidul Democrat-Liberal, reconstrucţia politică începe cu formarea reţelelor de încredere.
De când este senator, dar şi cu multă vreme înainte, la adresa lui Ruşeţ nu se pot susţine acte de corupţie şi nici nu i se poate imputa o scădere de popularitate.
Este un moment cheie pentru democrat-liberalii gorjeni, care se pot întări dacă şi-l pun preşedinte pe Ruşeţ, acesta situându-se între reprezentanţii de încredere pentru alegătorii Gorjului.
Notă! Liderul politic nu trebuie să fie doar carismatic. El trebuie să fie om!
Constantin Bunilă
