Relieful carstic gorjean (2)

310

1Râul începe cu firișoarele colectate în pârâuri până la forța năvalnică a torentelor, dizlocă solul și roade rocile, adâncește și lărgește văile provocând în final o aplatizare a reliefului.

Motorul acestor procese este gravitația ce atrage în mod natural apa spre cotele cele mai scăzute.

Pentru rocile insolubile sau foarte puțin solubile acest proces se poate desfășura aproape imperceptibil.

Apa îşi croiește drum

2În cazul rocilor solubile apa atrasă de gravitație mai poate acționa și în alt fel, prin dizolvare, ea croindu-și drum nu numai pe deasupra rocilor ci chiar prin ele. De aici pot decurge două consecințe:

-dizolvând apa construiește adevărate drumuri subterane, care nu sunt altceva decât peșterile;

-la suprafața pământului, râurile formează rețele hidrografice cu cursuri și confluențe tot mai mari spre aval, în rocile calcaroase având posibilitatea de a dispărea în subteran prin așa numitele 4ponoare, construind sisteme hidrografice subterane.

Dar de unde provine denumirea de carst ? Pe la mijlocul secolului 19 când geografia și observațiile naturale începeau să se constituie ca stiință iar relieful Terrei începea să fie supus unor analize din ce în ce mai complexe, pentru a putea fi descifrat și explicat, s-a constatat că relieful regiunii Carst din Serbia era extrem de interesant prezentând forme și fenomene cu totul aparte.

După o perioadă de studii și cercetări pe teren s-a stabilit că ele se datorează substratului calcaros, roca predominantă în acea regiune, ca mai apoi să se constate că procesul modelator esențial este dizolvarea, fapt ce a condus la denumirea reliefului specific datorat procesului de dizolvare a apei ca relief carstic, după numele regiunii unde s-au observat și studiat pentru prima dată aceste fenomene.

5Procese de carstificare

Mai târziu s-a vorbit despre procese de carstificare și despre forme carstice, termenul căpătând cu timpul o accepţiune generală, în zilele noastre devenind o noţiune științifică și o disciplină (carstologia).

Aceasta se ocupă cu studiul reliefului format pe roci solubile, având ca agent principal dizolvarea.

Ea nu se ocupă numai cu studiul calcarelor ci cu celelalte roci din scoarța terestră.

Carstul gorjean

Pentru cei interesați, Gorjul dispune de un număr impresionant de forme carstice formate cu preponderență din peste 2000 peșteri și avene ce conțin o multitudine de forme și fenomene specifice. Acestea sunt localizate în mai multe perimetre speologice ( Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Sohodol, Șușița Verde și Seacă, Pocruia, Cloșani și Motru Sec).

6Carstologia studiază atât formele și fenomenele naturale prezente la suprafața pământului cât și pe cele realizate de natură în interiorul masivelor calcaroase.

Disciplina care se ocupă cu studiul peșterilor se numeşte speologie.

Aceasta este o ştiință cuprinzând toate aspectele naturale legate de golurile subterane.

În acest sens se poate defini speologia fizică ce se ocupa cu formarea, evoluția și formele ce le îmbracă peșterile, biospeologia avînd ca obiect studiul viețuitoarelor ce trăiesc în peșteri și antropospeologia menită să urmărească și să studieze relațiile omului cu peștera începând din cele mai vechi timpuri.

Două discipline

Cele două discipline: speologia și carstologia se suprapun doar parțial. Carstologia se ocupă și de formele de suprafață ce nu fac obiectul speologiei fizice iar aceasta se ocupă de toate problemele ridicate de golurile subterane din punct de vedere geografic deci și cele ce nu intră în domenul carstologiei. La rândul ei, speologia fizică se ocupă în afara problemelor de formare a peșterilor și de fenomenele naturale legate de acestea (speomorfologie) de circulație a apei în masivele calcaroase atât la suprafață cât și în subteran (speohidrologia) precum și de condițiile climatice existente în peșteri (speoclimatologia).

Mugurel Petrescu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here