Recolta slabă a influenţat preţul ridicat la castane

904

Dacă în anii trecuţi în judeţul Gorj se recoltau cantităţi impresionante de castane, anul acesta, din cauza secetei şi a unei boli care a devastat cultura, producţia de castane a fost foarte scăzută. Ba mai mult este considerată cea mai slabă producţie din câte au existat până acum. Astfel, un kilogram de castane a ajuns să se vândă cu 10 lei în pieţele din Târgu-Jiu, iar cumpărătorii au ajuns să achiziţioneze gustoasele fructe la un preţ destul de mare faţă de anii anteriori.

Culegerea castanelor comestibile se face de la sfârşitul lui septembrie şi până la începutul lui noiembrie. Tismana este una dintre localităţile pe teritoriul căreia se află cele mai multe păduri de castani. Alte zone în care se recoltează castane sunt Peştişani, Curpen şi Polovragi. Anul acesta însă producţia de castane obţinută în judeţ a fost extrem de redusă faţă de producţiile din anii anteriori de vină fiind seceta şi “cancerul de scoarţă”, care a devastat mai mulţi metri cubi de arbori maturi. “Producţia din acest an a castanelor a fost cea mai slabă de până acum. Spun asta din două motive pentru că pădurea este afectată an de an de cancerul de scoarţă al castanului, iar a doua cauză este seceta foarte mare, a fost un an îngrozitor de secetos. Ca urmare a acestui fapt castanele au o dimensiune foarte mică. În general din pădurile Tismanei se recoltau în jur de 100- 120 de tone de castane. Până în prezent nu ştiu dacă s-au colectat aproximativ 10 tone. Anul trecut am cumpărat castane de la producător cu preţul de 2 lei pe kilogram”, a precizat primarul localităţii Tismana, Marian Slivilescu. De asemenea edilul susţine că dacă în alţi ani la primăria din Tismana veneau peste 10 cetăţeni, pentru a obţine certificatul de producător, anul acesta pentru acest lucru au venit decât două persoane.

10 lei kilogramul de castane
Recoltate cu multă atenţie, castanele ajung pe tarabele din pieţele municipiului la preţuri foarte mari, motiv pentru care producătorii nici nu au beneficii foarte mari financiare din această afacere. “De la Tismana sunt culese castanele. Anul acesta au fost mai puţine castane din cauza secetei ştiţi şi dumneavoastră şi tocmai de aceea le vindem cu 10 lei pe kilogram. Este o mică creştere de preţ că anul trecut castanele se vindeau între 5 şi 8 lei pe kilogram. Pe zi reuşesc să vând în jur de 10 – 15 kilograme”, a declarat Ioan Chirilă, vânzător de castane în Piaţa Centrală din Târgu-Jiu.

Piureul din castane, un adevărat elixir
Piureul din castane este unul dintre puţinele produse care, prelucrate termic, păstrează în mare parte vitaminele fructului proaspăt. Datorită aportului imens de vitamine şi minerale, acesta este un tonic natural extrem de puternic, fiind perfect pentru persoanele aflate în convalescenţă, în creştere, pentru sportivi, copii şi bătrâni sau pentru cei care suferă de anemie sau astenie. Acest lucru îl ştiu şi cumpărătorii care sunt stopaţi însă din cauza preţului ridicat să consume castanele dorite.

Proiect pentru restaurarea habitatului de castan
Reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Gorj, au conştientizat importanţa pe care o au castanele, tocmai de aceea au implementat un proiect care are ca obiectiv restaurarea habitatului de castan pe o suprafaţă de 85 de hectare în localitatea Tismana. “Este vorba despre un proiect finanţat de Comisia Europeană, cu o valoare de un milion nouă sute opt zeci şi şapte de mii de euro, cu o implementare de pe o durată de 5 ani de zile. Obiectivul proiectului este acela de a restaura habitatul de castan pe o suprafaţă de 85 de hectare în localitatea Tismana, 25 de hectare cu plantare totală, 60 de hectare cu tratamente biologice. Acum habitatul este distrus de o ciupercă, care a produs boala cancerului de castan”, a precizat Elisabeta Juveloiu, managerul proiectului. De asemenea, în cadrul proiectului se vor realiza şi activităţi de infrastructură care constă în realizarea a două puncte de informare, 6 spaţii de campare cu dotări la nivel european. Vor fi amplasate 12 panouri informative cu marcare a două trasee care duc la acele habitate care se restaurează. Şi nu în ultimul rând se vor organiza acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei locale de pe situl Nordul Gorjului de Vest. Beneficiarul proiectului este Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Gorj. Parteneri I.C.A.S Braşov şi Administraţia sitului Nordul Gorjului de Vest.
Andrada Bărăitaru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here