Radiografii „cultural-tradiţionale”, în sudul judeţului

Ajungând la cea de-a cincea ediţie, Tabăra de cercetare a tradiţiilor culturale „Constantin Brăiloiu”, organizată în fiecare vară de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, are ca destinaţie, în acest an, o parte din sudul judeţului.

Potrivit directorului instituţiei organizatoare, Ion Cepoi, scopul taberei este realizarea unei bănci de date referitoare la zona etnofolclorică respectivă.

Până în prezent, potrivit lui Ion Cepoi, „s-au radiografiat” Săcelu, Muşeteşti, Crasna, Novaci, Polovragi, Baia de Fier, Alimpeşti, Bumbeşti-Piţic, Bengeşti-Ciocadia, Tismana, Runcu, Peştişani, Arcani şi Padeş. „Cele patru ediţii anterioare au permis cercetarea şi înregistrarea primară a tradiţiilor populare ale nordului judeţului, cu această ediţie dorindu-se acelaşi lucru şi pentru partea de sud”, a mai spus Cepoi. Până în prezent au fost depistaţi peste 80 de meşteri populari care încă mai practică meşteşugurile învăţate din generaţie în generaţie. Din păcate, în cazul majorităţii, aceste învăţături vor pieri odată cu ei, pentru că sunt ultima generaţie care mai practică aşa ceva. Cele mai dese meşteşuguri tradiţionale întâlnite în zonele de sud cercetate sunt dulgheria, lemnăria, ţesutul, cusutul, sculptura în lemn, împletitul de coşuri, vopsitoria, pictura de icoane ş.a.

Descântecele, valori ale patrimoniului imaterial

O altă categorie de persoane importante pentru cercetarea etnofolclorică a zonelor o reprezintă informatorii. În ediţiile anterioare au fost descoperiţi circa 100, care păstrează vii alte obiceiuri şi lucruri, de data aceasta din patrimoniul imaterial al judeţului. Este vorba despre descântătoare, poeţi populari, rapsozi, bocitoare, lăutari, povestitori de basme, snoave, culegători de folclor. Pentru aceştia au fost întocmite fişe de evidenţă. De asemenea au fost înregistrate materiale pe diferite suporturi cum sunt hârtia, dar şi suport video, audio şi foto, tocmai pentru a păstra atât cât mai există din tradiţii şi din specificul nostru ca naţiune dar mai ales specificul locurilor.

Membrii comunităţilor nu se implică activ

În fiecare dintre localităţile cercetate au fost realizate, la sfârşitul taberelor, chestionare cu câte 10 repondenţi. Potrivit lui Ion Cepoi, prin răspunsurile primite la aceste întrebări s-au putut trage câteva concluzii importante privind atât păstrarea tradiţiilor în comunitatea respectivă cât şi felul în care cultura şi evenimentele culturale sunt percepute de către membrii comunităţii. „Majoritatea repondenţilor sunt cunoscători ai valorilor tradiţionale, ai comunităţilor de care aparţin. În proporţie de 30% participă la manifestări cultuale de pe raza localităţii în calitate de spectator, mulţi dintre ei, însă, recuză calitatea de participant activ, de membru în cercuri artistice, cenacluri etc”, a mai spus Cepoi. Astfel, potrivit acestor chestionare, membrii comunităţilor se aşteaptă ca activităţile culturale să fie organizate în exclusivitate de instituţiile de cultură, fără ca ei să se implice în vreun fel. „Una dintre concluzii este aceea că, din motive obiective şi subiective de-o potrivă, între aşezămintele culturale şi comunitate nu există o comunicare normală, datorată fie lipsei de interes faţă de cultură a comunităţii fie absenţei unui lider cultural în localitate, care să motiveze şi să adune lângă sine pe cei care doresc să practice un domeniu sau altul al culturii”, a conchis Cepoi.

A cincea ediţie

Pentru că liderii comunităţilor au ajuns să considere alte domenii mult mai importante şi mai urgente decât viaţa culturală, pe care nu o sprijină şi în care nu investesc, tabăra de cercetare este continuată chiar şi pe vreme de criză. Aceasta a debutat joi, 1 iulie, şi se încheie în data de 7. Anul acesta, localităţile cercetate sunt Samarineşti, Văgiuleşti, Glogova, Motru şi Cătunele. De asemenea, membrii echipei de cercetare sunt Pompiliu Ciolacu-etnolog, Teodor Dădălău-referent foto-film, Stelian Florescu-consultant artistic muzică, Cristina Ciolacu-artă populară, Iohana Drăghici-referent sociologie, conf. Univ. Ion Popescu-Brădiceni-Universitatea “Constantin Brâncuşi, Petre Pistol-coregraf, Florin Isuf-artist plastic, Viorel Surdoiu-inspector specialitate, professor Mariana Al Saleh, Motru, Nicolae Jianu-etnolog, Hunedoara şi Tudorescu Luminiţa, tehnoredactor.

Dorina Cioplea