Protecţia carstului gorjean – O atitudine sau o necesitate ? (I)

Dintre acestea putem aminti Cheile Olteţului cu a lor Peşteră Polovragi cea mai lungă cavitate din Oltenia şi a cincea din ţară unde explorarea galeriilor subacvatice a fost făcută şi este continuată de GEES Bucureşti , Cheile Galbenului cu Peştera Muierilor prima cavitate electrificată şi amenajată pentru vizitare din ţară şi urme ale locuirii acesteia cu foarte mult timp în urmă pentru ca trecând de cealaltă parte a Jiului ce în porţiunea grandiosului său defileu se constituie astăzi în cel mai nou parc naţional al României să menţionăm Cheile Sohodolului cu a sa multitudine de peşteri şi avene dintre care două deţin recorduri naţionale în materie ,cîmpurile de lapiezuri şi depozitele de terra-rossa rarităţi chiar la nivel european precum şi un curios şi încă cercetat în totalitate fenomen de difluenţă subterană în peştera Gîrla Vacii.

Tot pe aceste locuri se mai păstrează urme ale locuirii de către oamenii preistorici a unor cavităti (peşterile Popii şi Cioarei), enigme care nici în ziua de azi nu au fost complet elucidate (Inelul de Piatră al Sohodolului) şi legătura sa cu peşterile Pîrlajului şi Laptelui aflate pe creasta estică a Sohodolului, precum şi perimetrele Şuşiţa Verde şi Şuşiţa Seacă fiecare dintre ele cu particularităţile sale cu o cunoscută circulaţie subterană a apei prin carst circulaţie favorizată de condiţiile specifice existente în zonă.

Pentru cei interesaţi Gorjul dispune de un număr impresionant de peşteri, avene şi alte fenomene carstice ( peste 2000) care sunt grupate în mai multe perimetre speologice. Mulţi dintre cei care vizitează aceste obiective ori pur şi simplu se află in vecinătate cu ocazia unor sărbători ori nedei lasă în urma lor o mizerie de nedescris să nu mai punem la socoteală intervenţiile ce se fac la maşini cu prilejul ieşirii la iarbă verde şi chiar schimbul de ulei făcut în natură. Toate acestea împreună cu activităţile necontrolate ale localnicilor care nu de puţine ori consideră zonele carstice un fel de depozite pentru gunoiul din gospodării cu toate că în ultimul timp s-a intensificat campania de conştientizare la nivel local şi în mass-media se pot constitui în puternice focare de poluare a perimetrelor carstice şi nu numai dacă luăm în considerare şi apa care circulă prin carstul zonelor şi care de multe ori este folosită de oameni şi animale. Dar haideţi în continuare să reamintim câteva particularităţi ale zonei carstice de la vest de Jiu perimetrul ce recent a fost cuprins și în Administraţia Ariei Protejate NATURA 2000-Nordul Gorjului de Vest. Instituţia în cauză se va întinde pe o suprafaţă de 87000ha în judeţele Gorj şi Hunedoara şi va avea în componenţă 9 situri .Scopul principal după cum ne mărturisea Bogdan Gătej directorul executiv este acela de a proteja natura precum şi refacerea locurilor distruse ori cele care suferă din cauza inconştienţei semenilor noştri. De asemeni organizaţia se va implica în programe specifice menite să stopeze tăierile abuzive, reînpădurirea zonelor, marcarea unor căi vizibile de acces, precum şi valorificarea potenţialului turistic şi etnofolcloric al zonelor din componenţa ariei protejate.

Cheile Șușiței Verzi la o privire generală nu prezintă aspectul formelor carstice cu care suntem învățați datorită faptului că sunt largi iar delimitarea acestora este dificilă de realizat. Perimetrul de mai sus menționat este delimitat la est de masivele Sturi, Fețîia și Cioara iar la vest de muntele Borzi. Șușița Verde care se formează tocmai în apropierea vîrfului Straja prin unirea mai multor pîrîiașe dintre care cele mai importante sunt Amaru și Cartianu parcurge în prima parte a albiei sale o porțiune de roci impermeabile specifice zonei de creastă a Vulcanului pentru ca mai apoi să străbată perimetru calcaros din componența platformei de eroziune Gornovița. Astfel prin trecerea apei prin cele două unități geologice se formează cele două porțiuni ale cheii. Lățimea acestora este de 30-50m în porțiunea de șisturi și graniţe ajungând la 150-200m în porțiunea străbătută în calcare.

Șușița Verde curge de regulă pe toată lungimea cheilor dar debitul ei scade sever în perioadele de secetă prelungită ce apar în opinia hidrogeologilor cam o dată la 8-10 ani precum și printr-o puternică penetrare a apei în carst pe un perimetru ce începe de la confluența cu Pîrîul Sec și se termină în apropierea satului Curpen. Deoarece debitele pierdute nu se mai regăsesc în aval s-a determinat că acestea se deplasează subteran de la NE spre SV. În cadrul platformei de eroziune Gornovița formele carstice sunt bine reprezentate printr-o multitudine de peşteri și avene precum și prin cîmpul de lapiezuri din vecinătatea vîrfurilor Leșu și Cioclovina Vălarilor ce formează una dintre cele mai spectaculoase perimetre de eroziune endocarstice din Carpați. ( va urma )