Producerea legumelor ecologice – 1 – Amplasarea grădinii

430

Începând cu acest articol ne propunem și să elucidăm tehnica producerii legumelor ecologice, mai ales în grădinile familiale, precizând modul de soluționare ecologic a problemelor de sol, agrotehnică, specii și soiuri cultivate, precum și de protecție fitosanitară a acestora. Cea mai importantă problemă pentru astfel de culturi este amplasarea grădinii de legume în funcție de condițiile naturale de sol și mediu pe care le avem. Ideal ar fi să procedați la o analiză agrochimică și pedologică pentru a ști exact ce fel de sol și condiții climatice aveți, precum și măsurile agrotehnice pe care trebuie să le întreprindeți pentru aducerea acestora la parametrii necesari pentru astfel de culturi. Pentru aceasta vă recomand să solicitați sprijinul Oficiului Județean Gorj pentru Studii Pedologice și Agrochimice unde activează un valoros colectiv de specialiști. Pentru costuri suportabile această prestigioasă instituție vă va furniza atât rezultatele analitice ale probelor de sol ridicate din grădina dumneavoastră, cât și indicațiile tehnice de urmat pentru a crea condiții optime acestor culturi. La fel de important este și analizarea solului din punct de vedere fitosanitar pentru care puteți primi sprijinul Unității Fitosanitare a județului Gorj, instituție specializată în determinarea, avertizarea și combaterea agenților fitopatogeni din sol și culturi. Combaterea acestora cu mijloace ecologice o vom detalia noi la momentul potrivit. Factorii naturali de sol și mediu sunt foarte importanți căci amplasând grădina de legume în zone unde curenții de aer pot aduce noxe industriale sau utilizând pentru irigare apă poluată (chimic, din exploatațiile de cărbune sau cu rumegușul gaterelor) nu vom obține produse tocmai ecologice, ci invers. Solul este practic cel mai important factor pentru legume, ca de altfel pentru toate culturile.
gradina-de-legume-cu-salataIdeal ar fi ca acesta să aibă o structură și textură medii, dar cum în Gorj astfel de soluri nu se află suntem nevoiți să cultivăm legume fie pe solurile ușoare din luncile râurilor mai importante din județ, fie pe solurile grele, argiloase, din celelalte zone. Trebuie să știm ce fel de sol este în grădina noastră pentru a cunoaște bine tehnologia ce trebuie să o aplicăm. Pentru a ne lămuri ce fel de sol avem este suficient să luăm în mână un bulgăre din acesta, să-l umectăm puțin și să-l modelăm. Dacă modelându-l simțim la mână o asprime, iar bulgărele nu se modelează, ci se rupe ușor este semn clar că solul nostru este ușor, iar dacă acesta se modelează bine, își păstrează forma și este moale la pipăit putem fi siguri că acesta este un sol greu, argilos. Solurile grele au un drenaj mai redus, apa din precipitații sau irigare stagnează sau băltește, iar în condiții de secetă și arșiță crapă. Solul ușor poate fi lăsat nearat peste iarnă, arat la 20 cm adâncime la sfârșitul iernii sau începutul primăverii. Acesta impune o irigare mai puternică deoarece se drenează ușor. Solul greu trebuie neapărat arat din toamnă și protejat la călcare sau tasare. Indiferent de tipul de sol, înainte de arat este bine să fie fertilizat cu până la 1.000 kg /ar de gunoi de grajd bine compostat și încorporat imediat sub brazdă pentru a evita pierderea prin evaporare a azotului amoniacal din el și a înlesni dizolvarea imediată și intrarea în soluția solului și a deveni astfel mult mai accesibil plantelor de cultură. Atenție: gunoiul de pasăre este foarte puternic și doza acestuia trebuie redusă la jumătate față de gunoiul celorlalte specii de animale. Evitați folosirea gunoiului de grajd proaspăt căci acesta poate arde rădăcinile plantelor. Poate fi considerat gunoi bine compostat gunoiul de grajd care a stat peste 12 luni în grămadă (platformă) timp în care s-au produs reacții aerobe și anaerobe care au provocat descompunerea ligninei din resturile vegetale, precum și distrugerea semințelor de buruieni, ouălor și insectelor sau a sporilor de ciuperci fitopatogene. În gunoiul proaspăt toate acestea sunt la ele acasă. Pe solurile grele, argiloase este recomandat gunoiul cald, de cai și oi, în timp ce pe solurile ușoare, calcaroase este mai bun gunoiul rece de bovine, păsări și iepuri. De asemenea, resturile vegetale se vor încorpora sub brazdă, căci ele ameliorează textura, compactitatea și circulația apei și aerului în el. Se vor evita solurile prea acide (pH-ul mai mic de 6) sau alcaline (pH-ul mai mare de 8). Pentru aducerea acestuia în limitele de mai sus (6 – 8) se vor introduce sub brazdă amendamente calcaroase pentru corectarea solurilor acide sau turbă acidă pentru corectarea solurilor alcaline. Solurile calcaroase au PH-ul mai mare de 7, sunt alcaline, bazice, iar cele grele, argiloase au PH-ul sub 7. O informație destul de exactă în privința reacției solului puteți obține turnând oțet peste o probă de sol omogenă de pe adâncimea 0 – 60 cm și dacă se produce efervescență înseamnă că solul este calcaros, adică alcalin, bazic, iar dacă nu se produce efervescență solul este acid. Măsurile de corectare a reacției solului este bine să fie întreprinse după efectuarea analizelor de sol. Legumele sunt plante iubitoare de lumină și de aceea nu este binevenită prezența pomilor sau a altor surse de umbră în aceste terenuri.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here