Transparency International a publicat ieri clasamentul anual în privinţa corupţiei, România stând cu nouă poziţii mai bine decât anul trecut, premierul Victor Ponta spunând că acest progres este datorat Guvernului pe care îl conduce. Aflat la Târgu-Jiu pentru finalul de campanie electorală, premierul nu a ezitat să anunţe că îşi doreşte o poziţie şi mai bună pentru anul viitor, când vrea ca România să ajungă în primele 50 de state ale lumii, la acest capitol.
Prim-ministrul a menţionat cu această ocazie că speră ca ţara noastră să avanseze astfel cel puţin 10 poziţii faţă de locul ocupat în clasamentul dat publicităţii miercuri de Transparency International, clasament în care România se situează pe locul 66, în urcare cu nouă poziţii faţă de anul trecut. Ponta spune că progresul înregistrat de România este primul pe care ţara noastră îl înregistrează după ani de zile. “Pentru prima dată după foarte mulţi ani, în 2012, percepţia publică asupra corupţiei din România a înregistrat o evoluţie pozitivă. Aş putea spune o evoluţie pozitivă semnificativă, deoarece România a trecut de pe locul 75 la nivel mondial pe locul 66. Nu mai suntem ultima ţară din Europa”, a declarat Ponta. Premierul a menţionat că nu se bucură pentru celelalte ţări europene care au coborât sub România în clasamentul respectiv, el precizând că se bucură doar pentru avansul înregistrat de ţara noastră în clasamentul Transparency International. “Nu mă bucur pentru cele trei ţări care au trecut sub noi, Italia, Grecia şi Bulgaria, dar mă bucur pentru România care a avansat în acest clasament. Mă bucur pentru că asta înseamnă că percepţia asupra modului de funcţionare a administraţiei publice, asupra modului în care acest flagel al corupţiei afectează societatea românească s-a îmbunătăţit într-un sens invers decât ceea ce s-a întâmplat în majoritatea ţărilor din Europa”, a menţionat premierul. Victor Ponta spune că poziţia ocupată de România este importantă nu doar pentru „bătăliile interne”, ci şi pentru viitorul rating de ţară. “Acest clasament este extrem de important nu doar pentru bătăliile interne, în 2011 oamenii vedeau mult mai multă corupţie decât vedeau în 2012, dar este extrem de important pentru că acest clasament este luat în considerare la momentul în care se stabileşte ratingul de ţară, modul în care România este atractivă sau nu pentru investitori, dobânzile pe care România le plăteşte la credite”, menţionează prim-ministrul. De asemenea, premierul a menţionat că raportul Transparency International influenţează deciziile pe care le iau marii investitori. “Este un clasament considerat de investitorii străini mult mai credibil decât ceea ce spun oficialii unei ţări sau ceea ce spune presa unei ţări, care uneori este polarizată, însă un astfel de clasament este greu de contestat”, afirmă Ponta. Prim-ministrul declară că progresele înregistrate de România în 2012 îl încurajează să continue măsurile de transparentizare şi de combatere a corupţiei. “Dacă doriţi, acest clasament îmi oferă mie, ca prim-ministru, Guvernului, administraţiei publice locale şi centrale, o încurajare pentru a continua măsuri de transparentizare şi de combatere a corupţiei sistemice din România, măsuri pe care trebuie să le luăm în anii care urmează”, a menţionat premierul. Ponta spune că în calitate de viitor premier doreşte să continue lupta anticorupţie pentru ca în clasamentul de anul viitor România să facă progrese şi mai mari şi să ajungă să fie inclusă în primele 50 de state din lume în privinţa gradului de corupţie. “Îmi propun ca în anul următor, 2013, în decembrie, când se va publica noul raport al Transparency International, România să continue să avanseze, să intrăm în topul primelor 50 de ţări. Dacă am coborât 10 locuri în 7-8 luni de guvernare, cred că este un obiectiv important şi rezonabil”, a mai spus Ponta. Premierul Victor Ponta a prezentat şi mai multe cazuri de mare corupţie, exprimându-şi cu această ocazie părerea că, în 2013, “lupta anticorupţie va fi luptă anticorupţie, nu un instrument de luptă politică împotriva celor care câştigă alegerile”. Ponta spune că declaraţiile pe care le făcea când era în opoziţie cu privire la corupţia din România s-au dovedit reale, el precizând că în scurta perioadă de guvernare din 2012 a demonstrat că poate ataca frontal „corupţia endemică”. “Afirmaţiile pe care le făceam în opoziţie, referitoare la un sistem guvernamental şi administrativ întins în toată ţara, profund corupt şi profund politizat s-au dovedit nu doar adevărate ci şi posibil de îndreptat. Dacă este o realizare importantă în ultimele şapte luni este faptul că, prin cazuri şi măsuri concrete, am dovedit, în primul rând societăţii româneşti, capacitatea noastră de a ataca frontal situaţii de corupţie sistemică, pe care România le cunoştea de ani de zile şi de care nimeni nu a avut până acum curajul şi puterea politică să le considere, într-adevăr, ca pericole pentru siguranţa noastră naţională şi pentru interesele noastre naţionale”, afirmă prim-ministrul. Ponta a prezentat cu această ocazie o serie de exemple de „corupţie endemică”, cazurile respective având la bază rapoarte şi concluzii ale unor controale făcute de ministere şi concretizate în sesizări penale pentru deschiderea unor anchete. Primul caz de mare corupţie prezentat „în mod clar” de către premier a fost oprirea contractelor cu „băieţii deştepţi” de la Hidroelectrica, Ponta precizând că „în ciuda ameninţărilor şi riscurilor” Guvernul a avut curajul de a rezilia aceste contracte pentru ca Hidroelectrica să revină pe piaţa energetică şi să nu mai fie căpuşată. Tot în domeniul energetic, premierul a dat ca exemplu Complexul Energetic Oltenia, despre care a spus că „după ce a fost decuplat PDL de frâiele acestei instituţii”, unitatea a produs profit, dovedindu-se „esenţială” pentru sistemul energetic românesc. Al doilea mare caz de corupţie majoră prezentat de premier a fost „jaful instituţionalizat şi coordonat de domnii Videanu, Boureanu şi Roibu la Oltchim”. “Timp de mulţi ani de zile Oltchim a fost căpuşat, a acumulat datorii de peste 500 de milioane de euro, iar împreună cu Dan Diaconescu, Adrian Videanu şi Constantin Roibu au încercat să perpetueze acest jaf prin tot felul de operaţiuni. Din fericire am reuşit şi noua conducere a pornit la eliminarea contractelor care căpuşează Oltchimul, iar oamenii ajung acum cu salariile la luna noiembrie”, a spus premierul. Ponta a menţionat că „Videanu, Dan Diaconescu, Boureanu, Roibu” au dorit închiderea Oltchim pentru a şterge urmele devalizării pe care au făcut-o la combinatul vâlcean, premierul spunând că speră ca Direcţia Naţională Anticorupţie să trimită în judecată persoanele vinovate şi să ia măsuri pentru recuperarea prejudiciului de la Oltchim. În clasamentul corupţiei Ponta a vorbit şi despre fondurile europene, precizând că din cauza modului defectuos de management, România a trebuit să suporte corecţii financiare de 600 de milioane de euro. „Indiferent de cei vinovaţi, fie că e vorba de Botiş, Lăzăroiu, Sulfina Barbu, la mediu sau la muncă, fie că e vorba de Videanu, la economie, pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii, fie că e vorba de Anca Boagiu care, semnând contracte ilegale nu doar cu domnul Iordache, ci şi altele, ne-a adus în situaţia de a avea suspendat Programul Operaţional Sectorial pe Transport, aceste 600 de milioane de euro trebuie recuperate de la cei care sunt vinovaţi. Aceştia trebuie să plătească, indiferent dacă acum sunt candidaţi pentru Parlament sau nu. Este unul din marile jafuri comise în România în ultimii ani”, a declarat Ponta. Premierul a precizat şi că a depus plângeri penale împotriva fostei conduceri a ANRMAP, care a înlesnit „trucarea” unor licitaţii derulate cu fonduri publice, fapt care a dus la suspendarea fondurilor europene. Ponta a amintit în clasamentul său şi modul de cheltuire a banilor publici la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, Institutul Cultural Român şi Televiziunea Română, premierul precizând că aceste instituţii au făcut campanie pentru Traian Băsescu şi regimul său. Prim-ministrul a inclus în clasament şi situaţia de la Poşta Română, “o instituţie fundamentală a ţării, devalizată de către o conducere numită de la Ploieşti de fosta preşedintă a Camerei Deputaţilor, doamna Anastase şi consiliată juridic de casa de avocatură a domnului Stoica, la care lucra şi este asociat soţul doamnei Trăilă, de la ANRMAP, unde totul era o familie, la Familia pedelistă”. Ponta l-a inclus în clasamentul corupţiei şi pe fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, dar şi pe fostul şef al CNAS, Lucian Duţă şi pe fosta conducere a Administraţiei Domeniilor Statului, unde statul ar fi pierdut 37,5 milioane lei. În finalul clasamentului său, premierul a menţionat fosta conducere a Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi şi pe fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu, pentru contractul atribuit omului de afaceri Nelu Iordache în cazul autostrăzii Nădlac – Arad. Ponta a precizat că România a pierdut 30 de milioane de euro din fonduri europene, ca şi „corecţie” în urma neregulilor de la contractul cu firma lui Nelu Iordache, prim-ministrul declarând că suma de 30 de milioane de euro trebuie recuperată inclusiv de la Anca Boagiu.
Gelu Ionescu
