Trei piscoieni, un slujitor pe ogorul învăţământului şi doi economişti, un aport substanţial la dezvoltarea României, la cunoaşterea ei în lume, la prestigiul Gorjului şi al acestui sat din comuna Stejari.
Şcoala primară a facut-o la Piscoiu (clasele I-III la „şcoala de la deal”, clasa a IV-a la şcoala care s-a „înfiinţat” în căsuţa aceea a lui Caragescu , din faţa casei familiei Nicolae Sinescu), făcând parte din „prima promoţie” a acelui lăcaş de învăţământ improvizat. Ciclul II, gimnaziul , l-a urmat la şcoala din Stejari (se numea comuna Cordeşti), 
între anii 1952-1955, deplasându-se spre şcoală, de multe ori, pe jos. Liceul (se numea pe atunci Şcoala Medie Nr. 4), l-a facut la Craiova, între anii 1955-1959, fiind prima promoţie de absolvenţi cu 11 clase. La Craiova, a fost în echipa de dansuri a liceului, pe post de băiat şi, pentru că acolo era numai şcoală de fete, a jucat într-o piesă de teatru, travestită în bărbat. Între anii 1959-1964, a urmat Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, care se numea, pe atunci, Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) „Vladimir Ilici Lenin”, 
Facultatea de Economie Generală , Specialitatea STATISTICA. În primii ani de studenţie, a activat în corul institutului şi, ca recompensă a activităţii la cor, după anul I, a fost trimisă în vacanţă, alături de colege, la Costineşti; atunci văzând marea pentru prima dată în viaţa ei. Dupa absolvirea facultăţii, ca şefă de promoţie, a fost repartizată ca profesor în învăţământul superior , la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Ştiinţe Economice, unde a lucrat, până la pensionare, ca preparator (3 ani), asistent universitar (3 ani şi jumatate), lector universitar. A predat şi seminarizat mai multe discipline: Statistica teoretică, Statistica economică, Statistica ramurilor economiei naţionale, Demografie, Analiza activităţii economice. A pregătit şi predat, pentru prima oară în facultate, un curs de Prognoză economică. A dat examen şi a intrat /reuşit la doctorat, la A.S.E. 
Bucuresti, la Prof.Univ.Dr. Docent Ion Ivănescu, tema lucrării fiind „Prognoza cererii bunurilor de folosinţă îndelungată”. A susţinut trei examene, cu două note de 10 şi una de 9, a prezentat şi susţinut două referate, cu cele mai frumoase aprecieri, dar a amânat finalizarea tezei din dorinţa de a face ceva deosebit (ea vedea în doctorat ceva….„deasupra de nori”şi considera că mai are până să atingă acei nori). Nu şi-a ascultat nici îndrumătorul, care o sfătuia să facă introducere şi final la referatele prezentate, nici colegii care vroiau s-o coboare cu 
picioarele pe pământ…şi timpul a trecut, au apărut alte probleme, cărora a crezut că trebuie să le acorde prioritate. Dupa 1990, a lucrat, în paralel, până la pensionare, şi la două universităţi particulare, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Economice Cluj-Napoca (1992-1998, ca asociat şi apoi cu norma de bază) unde a predat Statistica economică în turism şi comerţ, apoi Statistica economică, în general; la Universitatea Ecologică Dimitrie Cantemir Iaşi, Facultatea de Ştiinţe Economice Târgu-Mureş (1993-1999), predând Statistica şi Analiza activităţii economice. Activitatea didactică, pe lângă predare şi seminarizare, a constat în îndrumarea şi coordonarea lucrărilor de licenţă (peste 100), lucrări ale studenţilor care activau la Cercul ştiinţific studenţesc, multe premiate la nivel de facultate şi chiar la sesiuni ştiinţifice studenţeşti naţionale. Cu un student pe care l-a îndrumat, a participat, în 1972, cu frumoase rezultate, la Bratislava, unde s-au prezentat studenţi din mai multe ţări est-europene. A colaborat la redactarea şi publicarea mai multor materiale didactice: un manual de statistică, prin Editura Didactică şi Pedagogică, la care au colaborat colegi din mai multe centre universitare, sub îndrumarea profesorului Ion Ivănescu; cel puţin patru cursuri universitare apărute pe plan local, la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca şi la Dimitrie Cantemir; cinci culegeri de probleme (lucrări practice ); un îndrumar metodologic pentru întocmirea lucrărilor de diplomă /licenţă. A scris şi publicat un curs de Statistică economică, partea I, la Universitatea Dimitrie Cantemir. Activitatea ştiinţifică s-a concretizat, mai ales, în participarea la mai multe sesiuni ştiinţifice pe plan local şi naţional şi în publicarea de articole în diverse reviste şi volume ale manifestărilor ştiinţifice organizate de diferite instituţii. A prezentat şi susţinut, singură sau în colaborare, peste 100 de comunicări ştiinţifice, a publicat peste 30 de articole şi a participat la contracte de cercetare pe diverse teme. Relaţia cu studenţii a fost foarte bună, a fost exigentă, dar s-a bucurat de respectul, simpatia şi aprecierea lor, fiind îndrumător de grupă sau de an, decan de promoţie, aleasă decan de suflet de către promoţii întregi de absolvenţi de la Cluj şi Târgu-Mureş. Îi place să respecte tradiţiile, să îmbrace costume populare. În rest, dascălul Paraschiva Măruţă (pensionată în anul 2007) este un om obişnuit, i-a plăcut să cânte şi să joace, mai ales că la Piscoiu, cât a fost la şcoală, nu se făcea serbare fără ca ea să cânte, să dirijeze, mai greu fiindu-i cu recitatul. Îi place să-l ştie fericit pe fiul său Mihnea, redactor la un cotidian din Bucureşti, pe care l-a crescut singură (“cu ajutor de la Bunul Dumnezeu”), cu greu (de la vârsta de patru ani), dar cu mult drag, după moartea prematură a soţului său (1973), Ion Măruţă, un gorjean din satul Suseni, comuna Runcu, coleg de facultate cu Paraschiva. Octavian Golumbeanu s-a născut la data de 7 noiembrie 1945, în localitatea Piscoiu, județul Gorj şi este fiul renumiţilor învăţători Constantin (Romică) şi Ioana Golumbeanu. A absolvit Colegiul “Nicolae Bălcescu” din Craiova (fost şi actual Colegiu National “Carol I“), Institutul de Mine din Petroşani, Academia de Studii Economice din Bucureşti. După efectuarea stagiaturii la Întreprinderea Minieră Rovinari-Gorj, a lucrat ca inginer şi economist la Ministerul Materialelor de Construcţii, Ministerul Industriilor, Fondul Proprietăţii de Stat precum şi în funcţii de execuţie sau conducere la societăţi comerciale naţionale sau multinaţionale. Este membru activ al Camerei Auditorilor Financiari din România şi are trei fii, arhitecţi în Bucureşti. Economistul Valeriu Golumbeanu s-a născut la 1 noiembrie 1936, în comuna Piscoiu şi este fiul lui Titu (poştaşul) şi al Margaretei Golumbeanu. Studiile primare şi gimnaziale le face în satul natal, fiind un elev sârguincios şi având un deosebit respect pentru dascălii şcolii, pentru colegi, părinţi şi consăteni. Absolvent al Liceului Comercial din Craiova şi al Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii din Cluj, a activat, cu responsabilitate şi pasiune, în funcţia de contabil şef al Inspectoratului pentru Cultură şi Artă Gorj. Actualmente, este pensionar în Târgu-Jiu şi are doi fii: Silviu şi Carmen Golumbeanu. Educate şi instruite de nişte dascăli cu dragoste de meserie, cele trei personalităţi piscoiene puternice, sunt trei specialişti, urmaşi ai unor truditori ai pământului, care se stabiliseră pe aceste meleaguri în secolul al XVI-lea. Amintirea acestor personalităţi ale satului Piscoiu înseamnă cunoaştere, recunoştiinţă, împăcare sufletească pentru că, aşa cum glăsuia, cândva Jean Paul, ele (amintirile) sunt „singurul rai de unde nu putem fi izgoniţi”.
Profesor, Gheorghe Sinescu
