Vastitatea petrografică din albia Bistricioarei a fost un alt element favorabil pentru instalarea Omului de Neanderthal în peştera Cioarei ulterior şi a lui Homo sapiens sapiens, atras în special de elementele strategice şi microclimatice ale peşterii: orientarea sud-vestică a intrării, absenţa curenţilor, lipsa umidităţii, dimensiuni reduse etc.
Primele cercetări
Debutul cercetării arheologice – menţionează într-o lucrare de specialitate dr. arh. Dumitru Hortopan actualul director al Muzeului Judeţean Gorj şi ing. geolog Felicia Bantea muzeograf ştiinţele naturii în cadrul aceleiaşi instituţii este marcat în anul 1955 de către C.S. Nicolăescu Plopşor şi C.N. Mateescu când printre alte lucrări s-a efectuat o secţiune săpându-se până la o adâncime de 4 metri.
Investigaţiile au fost reluate în anul 1973 de către M. Cârciumaru care a stabilit în urma analizelor cel mai vechi Musterian din Romania precum şi o succesiune stratigrafică rafinată.
Aceste cercetări promiţătoare au determinat demararea din anul 1979 a unor săpături arheologice sistematice care au fost monitorizate de către M.Cârciumaru.
Explorări internaţionale
In anii ’90 cercetările de la Peştera Cioarei au fost efectuate de o echipă romano-belgiano-franceză.
Astfel, cercetările complexe derulate în acest interval au confirmat că habitatul paleolitic din Peştera Cioarei este cel mai vechi din ţară cu o situaţie stratigrafică clară precum şi cu cea mai bogată colecţie de utilaj litic dintr-o aşezare de peşteră şi cu inedite mărturii ale artei paleolitice din ţara noastră.
Dintre tipurile petrografice depistate macroscopic în straturile peşterii Cioarei utilizate la fabricarea elementelor litice putem menţiona granitele, calcarele, cuartolitele, bazaltele, riolitele, gresiile ce au fost procurate cel mai probabil din apropierea locuirii.
Din punct de vedere paleontolitic, analizele faunistice au reliefat existenţa ursului de peşteră, cevidelor, rinocerului, mistreţului, rozătoarelor dar şi a păsărilor ori a gasteropodelor.
Fereastră spre trecut
Analizele paleontolitice efectuate pe eşantioanele din Peştera Cioarei dovedesc prezenţa în proximitatea acesteia în trecut a pădurilor de conifere şi foioase.
Omul paleolitic trăitor în peştera Cioarei şi-a confecţionat folosind materialele acelor timpuri pentru a le folosi aşchii, lame, lamele, racloare, galeţi, graţioare etc.
Alte categorii materiale prezente sunt recipientele de ocru, piese de podoabă (pandantive, mărgele) din os ori din rocă.
Determinări cu C 14
Cronologia absolută a locuirii paleolitice din Peştera Cioarei, bazată pe datări cu deja cunoscutul C14 efectuate la prestigiosul laborator din Groningen depăşeşte la unele mostre venerabila vechime de 50.000 de ani.
Aşa cum afirma şi profesorul Marin Cârciumaru, Peştera Cioarei este una dintre asezările cele mai importante pentru paleoliticul din Romania, care ofera cel mai vechi Musterian depistat până acum în ţara noastră o viaţă spirituală complexă, precum şi prezenţa cultului craniului ursului de peşteră (Ursus spelaeus).
Importanţă deosebită
Din Peştera Cioarei aflată în ţara Jiului de Sus s-a recoltat cea mai importantă colecţie de utilaj litic pentru o aşezare de peşteră, cu o largă varietate a pieselor de podoabă şi arta elementelor vieţii spirituale ce dominau primordial comunităţile respective.
Habitatul preistoric descoperit în Peştera Cioarei din Gorj se constituie în unul dintre cele mai importante situri paleolitice din România iar în opinia unor specialişti chiar din perimetrul ţărilor riverane Dunării.
Mugurel Petrescu
