„Cercetarea ştiinţifică în cadrul Ariei Protejate Nordul Gorjului de Vest va fi orientată cu precădere – ne mărturisea dl Bogdan Gătej directorul instituţiei spre protecţia conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care siturile respective au fost declarate”.
Întreaga activitate de cercetare desfăşurată pe teritoriul său se rulează sub supravegherea ANGV, temele aferente pentru cercetare fiind avizate de Academia Română administraţia NGV fiind înştiinţată asupra hotărârilor luate.
Cercetarea, un obiectiv prioritar la ANGV
Avizarea mai este necesară şi pentru încadrarea activităţilor planificate în planul de management al ANGV. Aceasta stabileşte măsurile necesare pentru a se evita distrugerile voite ori accidentale a speciilor de floră sau faună care sunt ocrotite. Trebuie să reamintim cititorilor noştri că Aria Protejată Nordul Gorjului de Vest face parte dintr-un complex de areale din întreaga Europă numit Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000. Scopul constituirii acestor structuri a fost nu numai protejarea naturii dar şi conservarea acesteia pe un termen cât mai lung pentru a se asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice a comunităţilor din vecinătatea lor.
Ce este ANGV?
Aria Protejată Nordul Gorjului de Vest se întinde pe o suprafaţă de 87321 ha pe teritoriul a 9 localităţi din Gorj (Bumbeşti Jiu, Godineşti, Padeş, Peştişani – unde este localizată Peştera Cioarei mai precis la Boroşteni sat component, Runcu, Schela, Stăneşti, Tismana şi Turcineşti) precum şi două localităţi (Uricani şi Vulcan) din jud Hunedoara. Aria se află localizată la înălţimi cuprinse între 1940 şi 192 m cu o medie a altitudinii de 830m. Geologic arealul mai sus menţionat este alcătuit dintr-o fâşie subcarpatică ce are în componenţă două aliniamente de dealuri ce alternează cu depresiuni şi o ramă montană destul de complexă. Situl se întinde pe o suprafaţă cuprinzând o mare parte a masivului Vulcan şi o porţiune din Godeanul.
Cu toate că ANGV ocupă abia 0,64 % din teritoriul ţării aici sunt concentrate o multitudine de forme ecologice şi biologice reprezentate prin nu mai puţin de 6 tipuri de ecosisteme. Pe aceste locuri vieţuiesc 3 specii de carnivore mari protejate în întreaga Europă (urs, râs şi lup)
Peştera Cioarei – mărturii din paleolitic
Dar haideţi în continuare să aflăm câte ceva despre unul dintre cele mai vechi situri arheologice din ţară ce a intrat recent în cadrul ANGV şi unde pe viitor vor fi programate activităţi specifice cu rolul de a conserva mărturiile venite tocmai din paleolitic.
Explorări şi cercetări ştiinţifice derulate mai bine de trei decenii au determinat că habitatul din Peştera Cioarei este cel mai vechi din ţară având totodată şi cea mai bogată aglomerare de materiale litice localizate într-o peşteră tot în acel perimetru semnalându-se interesante mărturii ale artei paleolitice din ţara noastră.
Peştera Cioarei – ne aminteşte în a sa lucrare „Paleomediul, cronologia şi activităţile umane în paleolitic” autorul Marin Cârciumaru, a fost modelată într-un pinten de calcar de vârstă barremian- apţian din apropierea satului Boroşteni, comuna Peştişani a judeţului Gorj.
Geografic, este amplasată la circa 350 m altitudine absolută şi 30 de metri altitudine relativă faţă de pârâul Bistricioara, afluent al Bistriţei. Din punct de vedere al suprafeţei are 27 de metri lungime, 7 metri lăţime, ocupând aprox. 85 m2.
Prin poziţionarea sa geografică, peştera a oferit omului paleolitic un cadru natural extrem de prielnic pentru exploatarea resurselor prin vânatoare, ca urmare a pendulării animalelor între munte şi depresiunea care se deschide generos la ieşirea apelor din zona montană.
(Va urma)
Mugurel Petrescu
