ANGHELESCU N. ALEX. NICOLAE – Locotenent –
Divizionul 57 Artilerie Grea – Independent Născut la 24 februarie 1911, în Târgu-Jiu, Gorj
Un brav ofiţer de artilerie. S-a distins în mod excepţional prin modul său de a-şi conduce firul bateriei sale şi de a face faţă greutăţilor situaţiilor în care a fost pus. A ştiut să se facă înţeles şi iubit prin exemplul personal şi mai ales prin sentimentul tonifiant al datoriei împlinite.
MEMORIA DOCUMENTELOR
Nr.2545
1941 luna noiembrie ziua 29
DIVIZIONUL 57/150 către CORPUL DE MUNTE
Am onoare a propune la decorare cu Ordinul “Mihai Viteazul” clasa a III-a pe locotenentul ANGHELESCU NICOLAE din acest corp, pentru faptele sale excepţionale de arme săvârşite pe câmpul de luptă, după cum urmează:
În luptele de la Măneuţi-Fântâna Albă, prin focul bateriei sale, precis şi la timp dat, a contribuit la sfărâmarea contraatacurilor inamice dinspre satul Luza şi Cerepoăuţi, precum şi la contrabaterea cu efecte dezastruoase a fortificaţiilor şi bateriilor de artilerie inamice din acea zonă.
În luptele date pentru forţarea Nistrului a fost detaşat la Corpul de Cavalerie, unde s-a achitat minunat de toate însărcinările avute.
De la Nistru şi până la Nipru a sprijinit cu tărie înaintarea Vânătorilor Brigadei 2 V. Munte, remarcându-se în mod excepţional în luptele de la Capustieni, Budi, Cozinţi şi Vierbowka, unde a sfărâmat numeroase contraatacuri inamice şi a contribuit în bună parte la reducerea la tăcere a artileriei inamice din acele zone.
În bătălia de la Marea Azovului din faţa satului Timoşewka, a condus tirul bateriei sale asupra puhoiului inamic ce înainta în masă, din primele linii ale Vânătorilor de Munte germani, cu care ocazie au fost doborâţi de gloanţele mitralierelor inamice, doi oameni din ajutoarele sale.
În crâncenele lupte de la Malaja Belosjorka, bateria sa a avut de suferit un atac cu care de luptă inamice, care reuşiseră a trece liniile noastre.
Cu toate că obuzierele noastre grele sunt foarte puţin maniabile, totuşi, locotenentul Anghelescu Nicolae, fiind în baterie, cu un calm excepţional a ordonat şi condus tragerea cu obuzierul asupra carelor de luptă inamice care pătrunseseră în poziţia bateriei şi deschiseseră focul asupra ei.
Graţie reacţiunii imediate, dată cu bărbăţie din partea tunarilor acestei baterii în cap cu locotenentul Anghelescu Nicolae, carele de luptă inamice s-au îndepărtat – unul din ele fiind avariat – salvăndu-se astfel dintr-o situaţie critică o întreagă poziţie de artilerie, ce se alia în spatele şi dreapta acesteia.
A contribuit apoi cu focul bateriei sale la sfărâmarea atacurilor inamice date în masă asupra unităţilor Brigadei 2 V.M. şi la contrabaterea artileriei inamice din acea zonă, cu efecte dezastruoase pentru inamic.
În luptele grele şi continue din Istmul Crimeei a tras cu bateria sa până la ultimul proiectil, cu rezultate excelente asupra fortificaţiilor inamice şi asupra trupelor ruseşti mascate în zona Taub, Urschino şi Tarhan.
A fost propus pentru a fi distins cu această ocaziune cu Ordinul german “Crucea de Fier” clasa a II-a.
În tot timpul crâncenelor lupte la câte Divizionul a luat parte, alături, atât de vânătorii noştri de munte, cât şi cu vânătorii de munte germani şi acum în urmă cu infanteria germană din Crimeea, locotenentul Anghelescu Nicolae s-a distins în mod excepţional prin modul său de a-şi conduce tirul bateriei sale şi de a face faţă grelelor situaţii în care a fost pus.
Merită a fi decorat cu ordinul “Mihai Viteazul” clasa a III-a, pentru care îl propun.
COMANDANTUL DIVIZIONULUI 57 ARTILERIE GREA locotenent-colonel,
Ion Codreanu
DE ACORD
COMANDANTUL ARMATEI a 3-a General de Corp de Armată P. Dumitrescu
General de divizie(r), Prof. universitar, veteran de război, Constantin Ispas
