Omul şi…Clipa Lecţiei de Viaţă! – Interviu cu Domnul Prof. univ. dr. Dan Ilie MOREGA, Prorector al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Preşedintele Institutului de Analize şi Investigaţii Publice şi Politice Gorj – ,,Brâncuşi este «steaua polară» a gorjenilor şi a tuturor românilor”!

803

-Rep. Domnule Preşedinte, Dan Ilie Morega, ştiu că Tudor Vladimirescu este reperul dumneavoastră de suflet, dar, aş dori să vorbim, astăzi, şi despre Constantin Brâncuşi, pentru că la 19 februarie 2020 s-au împlinit cei 144 de ani de la naşterea sculptorului, iar în 16 martie se împlinesc 63 de ani de la înălţarea sa la cer!
-D.I.M. Sunt de acord şi îmi face plăcere să abordăm un asemenea subiect, pentru că Brâncuşi este «steaua polară» a gorjenilor şi a tuturor românilor!
-Rep. Cred că e bine să ştie oamenii, că Domnul prof. univ. dr. Dan Ilie Morega este dispus oricând să ne spună ceva interesant despre marele sculptor, Constantin Brâncuşi!
-D.I.M. În acest sens, şi eu cred că, ar trebui să facem un interviu special pentru a-l evoca pe Constantin Brâncuşi, dar, pot să vă spun că Brâncuşi nu este apreciat la justa lui valoare! În primul rând, de către autorităţile locale, iar, în altă ordine de idei, chiar de la nivel naţional! Pentru că, vedeţi dumneavoastră, a fost o piesă foarte importantă pe care trebuia să o cumpărăm…
-Rep. Desigur, vă referiţi la «Cuminţenia pământului», pe care…
-D.I.M. Da, exact, mă refer la «Cuminţenia pământului», care, până la urmă, acest stat nenorocit, format din derbedei, nu a binevoit să dea suma respectivă de bani ca să o achiziţioneze, dar, s-au cheltuit bani cu miliardele pe alte prostii şi afaceri, pentru că suntem slugi în ţara noastră şi ne-au fost înstrăinate bogăţiile naturale ale ţării! Deci, n-au fost în stare să achiziţioneze «Cuminţenia pământului», cu toate că au contribuit pentru aceasta şi cetăţenii cu anumite sume de bani! Spuneţi şi dumneavoastră, dacă, eu am făcut nişte acuzaţii gratuite privitoare la cei care ne-au condus şi ne conduc în continuare, ca vai de lume, în aceşti treizeci de ani, nu merită aceşti neisprăviţi să fie băgaţi în puşcărie, din doi în doi şi apoi, din unul în unul, pentru faptele lor?
-Rep. Ştiţi că Brâncuşi, ar fi spus la un moment dat: «v-am lăsat săraci şi proşti, iar acum vă găsesc mai săraci şi mai proşti»!
-D.I.M. Ştiu că a spus acest lucru, dar, eu vreau să mă refer la unele aspecte de actualitate, pentru că este inadmisibil ca autorităţile locale, în special cei de la PNL, să pună la Muzeul «Constantin Brâncuşi» nişte habarnişti, care nu au căderea să vorbească despre Brâncuşi, nu au cunoştinţele necesare şi pregătirea în acest domeniu! Atunci, vă întreb, de ce nu l-au luat pe prof. univ. dr. Ion Mocioi, care şi-a dat doctoratul în brâncuşiologie, care e «tobă» de carte şi cu experienţă în domeniul culturii, un om care a fost membru în Comisia de cultură a Parlamentului României, care a fost şi este un om apreciat în domeniul acesta!

,,Suntem ultimii netrebnici şi nemernici în efortul de a-l avea pe Brâncuşi la el acasă şi la noi în ţară”!

-Rep. Iată, aveţi în vedere un aspect care merită să fie subliniat!
-D.I.M. Noi am ajuns în situaţia pe care a spus-o Brâncuşi în perioada interbelică, atunci când el îşi amintea despre momentele prin care a trecut, despre meseriile pe care le-a practicat ca să se întreţină şi să-şi continue studiile! El a fost şi ucenicul lui Rodin, dar, până la urmă, el a fost apreciat peste valoarea sculptorului francez! E un mare lucru că Brâncuşi are un muzeu în Franţa, dar, din păcate, francezii spun că Brâncuşi este al lor!
-Rep. Ştim bine că Brâncuşi mai are, cel puţin un muzeu şi în America!
-D.I.M. Da, la Philadelphia, iar, noi, cred că suntem ultimii netrebnici şi nemernici în efortul de a-l avea pe Brâncuşi la el acasă şi la noi în ţară, în România, aşa cum el merită!
-Rep. Sunt vinovaţi aceia care au dat o interpretare greşită a operelor sale?
-D.I.M. Şi oamenii politici care conduc la ora actuală, în special, unii din Partidul Naţional Liberal, poartă vina! Mă refer la un individ care nu are nimic comun cu Gorjul, pentru că el stă mai mult prin Bucureşti! E vorba despre Dan Vîlceanu, care vrea să conducă Gorjul la «fără frecvenţă», cum se spune în învăţământ! Acesta pune în funcţii fel de fel de indivizi, care nu au nici o capacitate profesională! Tot el numeşte persoane la Casa «Brâncuşi», care se subordonează Ministerului Culturii, iar aici e mâna lui, deci, a numit o persoană care nu are nimic în comun cu brâncuşiologia sau cu actul de cultură!
-Rep. Ce alte aspecte interesante mai apreciaţi la Brâncuşi?
-D.I.M. Naturaleţea lui, legătura cu locurile natale, pentru că a venit la Hobiţa cu una dintre admiratoarele lui, pe care a tratat-o cu mâncare gorjenească, i-a dat vin într-o ulcea făcută la Peştişani, în care vinul sfârâia, cum spunem noi, iar, fermecătoarea femeie se minuna şi spunea că îi place mult, că o impresionează, ce «simfonie» poate să scoată această cană de lut, curată şi sfântă, ca pământul nostru gorjenesc!
-Rep. Văd că sunteţi foarte patetic, domnule Preşedinte, plin de sensibilitate, nu vă ştiam în acest fel şi mă surprinde lucrul acesta!
-D.I.M. Da, sunt un om sensibil, iar, pentru a sublinia un asemenea aspect pe care dumneavoastră l-aţi remarcat, să vă mai spun că Brâncuşi a pus-o pe minunata «prinţesă» venită la Hobiţa, ca să se aşeze pe iarbă, pe o pătură, pentru că a vrut să-i arate, cum trăim noi, îndemnând-o să le spună şi celor din satul ei, ca să trăiască şi ei la fel!

,,Moştenirea fără de preţ lăsată României, şi care aşteaptă pe masa UNESCO, să-i fie recunoscută valoarea inestimabilă”!

-Rep. Ce v-a impresionat într-un mod cu totul deosebit în viaţa şi în activitatea lui Constantin Brâncuşi?
-D.I.M. Faptul acesta, deosebit, că el vine în România, la chemarea Ligii naţionale a femeilor din Târgu-Jiu, pentru a ridica un monument în cinstea eroilor patriei, căzuţi în timpul Primului Razboi Mondial!
-Rep. Acest Ansamblu monumental este şi un simbol nepieritor al jertfei poporului român în întreaga sa istorie zbuciumată din decursul veacurilor!
-D.I.M. Da, pentru că realizând tripticul ,,Masa tăcerii”, ,,Poarta sărutului” şi ,,Coloana fără sfârşit” (1937-1938), o adevărată sinteză a operei marelui artist, ca şi alte piese de referinţă, Brâncuşi regăseşte dimensiunile artei populare gorjeneşti, ale întregului patrimoniu cultural românesc, pe care le-a introdus în atmosfera extrem de agitată a artei moderne din Capitala Franţei.
-Rep. Atunci, când redă esenţa zborului păsărilor, a ,,măiestrei”, cum spunea el, ne apare în minte un principiu cosmic incontestabil!
-D.I.M. Cu siguranţă că este un evident principiu solar, fundamentând o nevoie de ordine şi raţiune pură, cea care conduce demersul artistului spre pătrunderea esenţelor realităţii, tocmai pentru a releva şi atitudinea constructivă, pozitivă, ce se degajă din această abordare a fenomenelor vieţii reale şi care face din Brâncuşi, cu siguranţă, unul dintre creatorii care au marcat decisiv evoluţia sculpturii moderne.
-Rep. Definind efortul său creator, Brâncuşi spunea că trebuie să munceşti ca un rob, printr-un demers care presupune şi multe sacrificii!
-D.I.M. E foarte adevărat, deoarece, iată, cioplind și șlefuind piatra, metalul şi lemnul, până la limita imposibilului, Constantin Brâncuși redă esența materiei în simboluri unice, iar, întreaga sa operă reflectă lumină, creează sensibilitate, printr-o bucurie lăuntrică și o frumusețe care nu se risipesc niciodată! În piatră, în lemn şi în metal, sculptorul a descoperit ,,ritmuri universale” pe care le-a redat semenilor săi cu atâta generozitate!
-Rep. Care este îndatorirea de bază a instituţiilor judeţene în privinţa lui Brâncuşi?
-D.I.M. Cred că se impune o mai atentă şi mai complexă evocare biografică a artistului pentru a evita confuziile şi dilemele receptării sculptorului, un creator genial care poate fi văzut ca ,,un luminos simbol modern al spiritualității românești și universale”, un suflet nobil care se mărturisea astfel: „…nu vă pot spune cât de fericit aș fi, să pot face ceva la noi în Țară”, deci, prin aceasta, Brâncuşi se dovedeşte şi un mare patriot!
-Rep. Care este semnificaţia Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu?
-D.I.M. Acest Ansamblu Monumental este, de fapt, o minune a lumii! Împins de dorul de ţară, dar şi de dorinţa de a face ceva pentru ţara natală, Constantin Brâncuşi a venit de la Paris şi ne-a dăruit ,,Masa tăcerii”, ,,Aleea scaunelor”, ,,Poarta sărutului” şi ,,Coloana fără sfârşit”, care constituie moştenirea fără de preţ lăsată României, şi care aşteaptă pe masa UNESCO, să-i fie recunoscută valoarea inestimabilă, ca patrimoniu mondial!
-Rep. Domnule Preşedinte, vă aşteptăm cu drag, la Mănăstirea Lainici, sâmbătă, 14 martie 2020, ora 10,45, la Slujba de pomenire a marelui sculptor!
(VA URMA)
Profesor Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here