Obiceiuri şi tradiţii rrome din România

627

„Sfântul Gheorghe” – 23 aprilie, sărbătoare creştină cu dată fixă, în special la rromi căldărari, se practică de către fecioare şi tinere căsătorite, un ritual de împăcare şi de magie determinativă din dragoste: ele coc şi împart colaci „vrăjiţi”, în scopul grăbirii căsătoriei sau legării de casă a soţilor necredincioşi.
Să nu uităm să amintim că în municipiul Târgu-Jiu, peste podul Jiului, există foarte mulţi rromi căldărari, ce practică acest obicei şi care sunt foarte bogaţi, locuind în cartierul Meteor, mult mai bogat decât cartierul Obreja, aflat în partea de nord a municipiului Târgu-Jiu. La rromi din Moldova, „Sfântul Gheorghe” se prezintă ca o mare adunare a rromilor, care ţine trei zile şi-n cadrul căreia se cântă, se joacă şi se aranjează căsătoriile. În ziua de „Sfântul Gheorghe” este interzis să te cerţi sau să te superi cu cineva, ba mai mult eşti obligat să te împaci cu cine eşti supărat. Un obicei specific rromilor, creat ca răspuns la nevoile culturii româneşti agrare, este „Paparuda”, joc şi cântec ritual reparatoriu, practicat mai ales în timpul anotimpului vara, un obicei de invocare a ploii şi de alungare a secetei. La „Paparudă” fetele, numai cele curate (adică fecioare), ca simboluri ale purităţii, îmbrăcate în frunze de boz (boji), dansează desculţe în timp ce femeile cântă şi varsă apă în jurul lor sau aruncă apă pe ele. Se cântă astfel următoarele versuri „Paparudă, rudă,/ Vino de ne udă,/ Udă cu ulciorul,/ Să crească ogorul!”.
Fecioarele rrome sunt mesagerele lumii pământeşti către Dumnezeu (divinitate).
De Rusalii la rromi mai există un obicei sau o tradiţie; are loc târgul de fete, în cadrul căruia se arvunesc fetele rămase până atunci nemăritate sau netocmite.
Este o ceremonie selectivă pentru tocmirea de fete sau logodne şi în acelaşi timp şi un ritual al înţelegerii şi al schimbului de daruri între viitori cuscri.
Fetele mari ard la răscruci de drumuri, pentru grăbirea căsătoriei, vrajă de dragoste, adică buchete de noroc din flori de sânziene, pe care le adună toată noaptea de sânziene şi pe care le ţin sub pernă sau printre haine, pentru a-şi visa ursitul şi a fi păzite de boli, suferinţe sau neciste.
Înainte de Rusalii, rromi nu se spală, iar bărbaţii rromi nu se bărbieresc timp de 9 zile. Explicaţia comunităţilor de rromi este, că dacă s-ar spăla în ziua de Rusalii, omul rrom s-ar urâţi, s-ar strâmba şi chiar ar ologi, ba chiar ar putea muri.
Explicaţia ritualică este că-n perioada dinaintea Rusaliilor, marcată de „Pogorârea Sfântului Duh”, este similara doliului şi postului, ambele presupunând abstinenţă în scop purificator. La 8 septembrie, de „Sfânta Mărie Mică”, se desfăşoară cea mai importantă sărbătoare a rromilor căldărari; pelerinajul de Costeşti (judeţul Vâlcea), complex ritualic cu rol de a reaşeza ierarhiile de putere în neam şi de a reconfirma tradiţia de familie, ritual de purificare la biserică, prin rugăciune şi închinare, dar şi prilej de încuscrire, de arvunire a mireselor şi de stabilire a unor relaţii economice între comunităţi. Să nu uităm că la Costeşti (jud.Vâlcea), există cele mai bogate comunităţi de rromi din România – celebrele palate ţigăneşti! La 30 noiembrie, de „Sfântul Andrei”, ocrotitorul României, se desfăşoară şi sărbătoarea patronului spiritual al rromilor ursari!
Prof.Voicu Teodor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here