O premieră a Ministerului Agriculturii! Atragerea de fonduri europene şi guvernamentale în judeţul Gorj

390

Directorul general dr. ing. Gheorghe Neaţă a susţinut şi explicat ieri legislaţia UE pe înţelesul tuturor crescătorilor de animale şi asociaţii din Peştişani.
O fi ea îmbătrânită şi lipsită de posibilităţi finaciare populaţia judeţului Gorj, dar trebuie să recunoaştem faptul că este şi slab informată. Iată de ce merită felicitată iniţiativa directorului APDRP Târgu Jiu-Gorj, ing. Gheorghe Cocină, Obştei Peştişani şi a Primăriei pentru organizarea unei consfătuiri menite să imnpulsioneze susţinerea sau chiar formarea de noi asociaţii ale crescătorilor de animale pentru atragerea de fonduri europene şi guvernamentale în perioada anilor 2014-2020.

Invitaţi de prestigiu de la Bucureşti, APIA, APDRP şi DSV Gorj
Sala Consiliului director al Obştei Peştişani – preşedinte director executiv ec. Ion Poenaru – s-a dovedit a fi aproape neîncăpătoare. Cu toate scaunele aduse de prin birouri, crescătorii de animale din satele aparţinătoare oraşului Tismana şi ale comunei Peştişani au mai stat şi în picioare. Cei mai mulţi aveau temele făcute de acasă, alţii şi-au notat pe caiete legislaţia agricolă a UE şi a României – mereu în schimbare, adică înnoire – şi au pus întrebări pertinente. La care au răspuns, după ce şi-au susţinut pledoariile, Mihai Versin, director adjunct al APIA Gorj, dr. ing. Gheorghe Neaţă, Director general în ministerul Agriculturii şi Gheorghe Cocină, director al APDRP Târgu Jiu. Dar şi Aristică Babucea, Şef serviciu la APIA Gorj şi Ion Iliuţă, Director al Direcţiei Santiar-Veterinare Gorj.

Ce s-a vrut, ce s-a obţinut?
Cele mai multe informaţii le erau necunoscute participanţilor la „Întâlnirea cu crescătorii de animale individuali şi consituiţi în forme asociative”. Domnul Mihai Versin a spus, între altele, că Uniunea Europeană susţine din 2014, în proporţie de 80-85% asociaţiile de crescători de animale şi producătorii agricoli, Guvernul României cu vreo 5% numai ca toate acestea să se constituie într-un parteneriat loial şi corect.
De pildă, oraşul Tismana nu poate fi cuprins în astfel de programe. Chiar dacă primarul Tismanei, prof.ing. Marian Slivilescu a demonstrat că pentru zona ce-o reprezintă agricultura şi turismul sunt vitale. L-a rugat pe directorul general Dr. ing. Gheorghe Neaţă, din partea ministerului Agriculturii, să se bată pentru introducerea în viitoarea Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului a unei prevederi care să permită şi unor oraşe sau orăşele agro-turistice posibilitatea asociaţiilor de crescători de animale de a accesa fonduri europene şi de a fi subvenţionate de către stat.
Nimeni nu contestă că Tismana n-ar avea asemenea activităţi. Din moment ce şi primarul prof.ing. Marian Slivilescu susţine că au 450 de hectare de islazuri şi 2400 de bovine înregistrate la primărie. Au avut, până nu demult, şi 2.800 de hectare de păşuni în goluri alpine, ca acum după retrocedări la nişte Obşte să rămână numai cu 1.600 de hectare ca păşuni în golurile alpine.

Multe întrebări şi răspunsuri
Domnul Dr. ing. Gheorghe Neaţă este oltean get-beget, fiind din judeţul vecin Mehedinţi. Dar mult mai îndrăgostit de folcorul gorjenesc şi de peisajele şi oamenii de aici. Ba chiar a declarat că a plecat de jos, de la însămânţarea bovinelor, ajungând până la funcţia de secretar de stat în ministerul Agriculturii.
La o asemenea binevenită consfătuire, moderatorul ec. Ion Poenaru a precizat că în sală există specialişti din aproape toate domeniile necesare pentru accesarea de fonduri europene pe perioada 2014-2020. De bun simţ, directorul general din ministerul Agriculturii, Dr. ing. Gheorghe Neaţă, a oferit informaţia că forul pe care-l reprezintă, ministerul agriculturii adică, îşi are sediul formal în Bucureşti, dar de fapt acesta se află la Bruxelles. S-au dat exemple punctuale, câţi lei şi câţi euro se alocă anual de către UE şi Guvernul României pe cap de vacă – fie ea de lapte şi, diferenţiat, pentru vaca de carne. Judeţul Gorj este în zona defavorizată, încurajând crescătorii să se organizeze în asociaţii, fiind mult mai bine ca discuţiile să se poarte cu preşedintele unei asociaţii de crescători de animale decât cu ficeare crescător în parte. În zona colinară, s-a ajuns la 300 de euro pe cap de animal, plus 20-22 de milioane de lei din partea Guvernului României. De la 1 ianuarie 2015, zonele precum cea din Gorj se vor chema zone de deficit major şi subvenţiile cresc.

Migraţia crescătorilor de animale este în defavoarea lor. APIA ştie de ce!
Problemele cu asocierea au foarte multe necazuri şi din pricina faptului că sunt crescători din Peştişani care se înscriu în asociaţia tismăneanului Jerca, apoi se retrag şi se înscriu în altele locale. La fel cu a precizat hobiţanul Grigore Brâncuşi că au procedat vreo opt dintre consătenii săi din Hobiţa, inclusiv el însuşi.
Oricum, la nivelul localităţii Tismana, haideţi să-i zicem aşa, şi ale satelor comunei Peştişani a crescut imens numărul de oi şi de capre. Lucru ce este valabil şi la nivel de ţară, unde din 2005 şi până în 2014, s-a dublat producţia livrată de miei la export. Chiar dacă s-au mai tăiat vreo două milioane de miei de Sfintele Paşti, numărul de miei a crescut considerabil. Iar în perioada 2007-2014 numărul caprinelor s-a triplat, ajungând la 1,3 milioane de capre.
Extrem de activi la pus întrebări i-am remarcat pe omul de afaceri Florin Mucenic- VALU, asociat cu alt om de afaceri Ionel Purec, dar şi pe preşedinta unei alte asociaţii – Mariana Gureanu-Licoanea. S-au pus întrebări despre rase, islazuri, banii pentru tăiat mărăcinii, tancuri de răcit lapte, licitaţiile pentru islazuri şi câte altele. Toate întrebările şi-au primit răspunsurile necesare.
Evident, problematica discutată nu poate fi rezumată în acest articol şi ne propunem a reveni asupra subiectului. Unul care este, cum se vede, de mare interes.
N. Roşca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here