Circulaţia subterană a apei în perimetru Şuşiţa Seacă constituie şi la ora actuală fenomenul cel mai complex şi în acelaşi timp cel mai interesant. Aceasta este favorizată de constituţia geologică a
locului (în cea mai mare parte calcare carstificabile) precum şi de particularităţile complexului carstic delimitat de Sohodol şi Şuşiţa Verde.
Astfel cea mai mare parte din apa izvoarelor Cucute şi Bordului după un scurt traseu de suprafaţă 
pătrund în subteran şi după o circulaţie subterană (determinată de hidrologii români în urma unor determinări cu trasori clasici şi speciali pe direcţia NE-SV) ajung în perimetrul Cheilor Sohodolului mai precis în sectorul Nările, Gîrla Vacii şi Cuptor (unde se presupune după gradul de diluare al trasorilor că s-ar afla un acvifer ) şi chiar mai departe până la zona de contact a calcarelor cu o formaţiune impermeabilă iar împreună cu pierderile din zona peşterii Gârla Vacii dând naştere izbucurilor Albulescu şi Balaurul.
pătrund în subteran şi după o circulaţie subterană (determinată de hidrologii români în urma unor determinări cu trasori clasici şi speciali pe direcţia NE-SV) ajung în perimetrul Cheilor Sohodolului mai precis în sectorul Nările, Gîrla Vacii şi Cuptor (unde se presupune după gradul de diluare al trasorilor că s-ar afla un acvifer ) şi chiar mai departe până la zona de contact a calcarelor cu o formaţiune impermeabilă iar împreună cu pierderile din zona peşterii Gârla Vacii dând naştere izbucurilor Albulescu şi Balaurul.DÎLMA CUCUTELOR
Creasta Dîlmei Cucutelor, fenomenul carstic cel mai reprezentativ din perimetrul Şuşiţei Seci însoţeşte cheile pe o lungime de aprox. 3 km constituind versantul lor vestic şi fiind formate în cea mai mare parte din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de cleanţuri, abrupturi, lapiezuri şi alte fenomene carstice.GENEZA
În opinia speologilor de la Clubul Speologic Emil Racoviţă din Bucureşti (cei care în perioada 1980-1983 au efectuat primele explorări şi măsurători în acest perimetru ) creasta Dîlmei Cucutelor s-a format prin acţiunea combinată a Şuşiţei Seci şi a pârâului Valea Seacă cursurile acestora fiind în final drenate în subteran cu scurte porţiuni de apariţie la suprafaţă. În cadrul explorărilor efectuate au fost identificate o multitudine de forme şi fenomene carstice dintre care cele mai spectaculoase fiind avenele Bidăroaia din Dîlma Cucutelor (-22m), avenul F(-37m), avenul I (-12m) precum şi avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei (-88m).
CREASTA DÎLMEI CUCUTELOR – O PROVOCARE PENTRU MONTANIARZI
Pentru parcurgerea integrală sau parţială a crestei Dîlmei Cucutelor există mai multe trasee cu 
menţiunea că accesul în avenele întâlnite pe parcurs nu poate fi permis decât cu echipament speologic şi cu solide cunoştinţe legate de alpinismul subteran. De asemenea pentru prevenirea accidentelor montane este recomandat purtarea echipamentului specific chiar dacă la prima vedere pare că nu este necesar.
menţiunea că accesul în avenele întâlnite pe parcurs nu poate fi permis decât cu echipament speologic şi cu solide cunoştinţe legate de alpinismul subteran. De asemenea pentru prevenirea accidentelor montane este recomandat purtarea echipamentului specific chiar dacă la prima vedere pare că nu este necesar.VARIANTE
În prima dintre acestea se poate parcurge porţiunea cheilor până la confluenţa cu Valea Seacă de unde se urcă pe creastă şi se parcurge traseul până în şaua La Pârleaz.
Un alt traseu se poate parcurge drumul forestier cam 1km după Valea Seacă unde o potecă abia vizibilă ne poartă nu fără efort spre creasta dîlmei.
Într-o a treia variantă se pot parcurge cheile pe drumul forestier până la pârâul Bordului de unde se urcă pe firul său până la şaua La Pârleaz. De aici se poate continua traseul până în Bordul Dobriţei (unde dacă echipamentul şi cunoştinţele ne permit, se poate face o incursiune în Avenul Persenerentei din Bordul Dobtitei) ori se poate parcurge Dîlma Cucutelor în sens invers până la confluenţa cu Valea Seacă.
Mugurel Petrescu
