Sâmbătă, 16 martie 2024, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Academician dr. IRINEU ION POPA, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, începând cu ora 10:30, la Sfânta Mănăstire Lainici, județul Gorj a fost săvârșit un tedeum, în cadrul slujbei de pomenire și de comemorare a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, care în urmă cu 67 de ani, la data de 16 martie 1957, sufletul său s-a înălțat la cer, iar, trupul a fost înmormântat în cimitirul «Montparnasse», din capitala Franței, Paris.
Ritualul slujbei de pomenire a genialului sculptor Constantin Brâncuşi, cu prilejul celor 67 de ani de la înălțarea sa la ceruri, a fost săvârșit de către un sobor de șapte călugări și preoți în frunte cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, Starețul sfintei lavre din Defileul Jiului.
Ceremonia s-a desfășurat în prezența unui număr destul de mare de personalități (politice, administrative, culturale, militare, etc), dar și persoane venite din toată țara pentru acest eveniment. Unul dintre organizatorii acestui eveniment a fost Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a cărei delegație a fost destul de numeroasă: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, prof. dr. Ion Mocioi, prof. dr. Moise Bojincă, col. (rtr.) Gigi Bușe lt. col. (rtr.) Ovidiu-Gabriel Ghindă, prof. dr. Vasile Gogonea, jurist Ion Ungureanu, prof. Cornoiu Petre, prof. Dumitru Adela, optician Ionică Boștină, dirig. Viorica Ionescu, ing. Vasile Ionescu, Dogaru Marian, prof. Șorop Dorel și soția sa Georgeta. De la Cultul Eroilor „Regina Maria”, au fost prezente și delegațiile județului Hunedoara (președinte ing. Ion Dorel Șchiopu) și județului Vâlcea (președinte prof. Eugen Petrescu).
După săvârșirea slujbei de comemorare, Preacuviosul Stareț Ioachim Pârvulescu a rostit o cuvântare emoționantă și bine documentată, o adevărată lecție de învățătură teologică, spunând printre altele: „Am făcut această slujbă de pomenire a marelui Brâncuși cu toată dragostea noastră. Pomenirea înaintașilor noștri nu este întâmplătoare. Biserica română ortodoxă respectă acest cult al morților. Duhul sfânt a venit în ființa noastră umană la botez și s-a sălășluit în trupul nostru iar la moarte trupul intră în pământ iar sufletul zboară la ceruri. Brâncuși a dorit zborul și eternitatea”. Apoi a continuat: „Brâncuși a făcut foarte multe pentru omenire. Prin profunzimea și esența lucrurilor sale a ajuns unde nu reușise nimeni să ajungă înaintea lui. A făcut o sinteză foarte frumoasă a artei, între creat și necreat, între divin și om, între materie și spirit, între timp și religie. Brâncuși a fost un om credincios. Biserica a fost un sprijin real pentru el și prin har divin Brâncuși nu a făcut abstractizarea materiei cum au făcut toți ceilalți înaintea lui ci a spiritualizat materia. De aceea Brâncuși este unul dintre cei mai mari români ai tuturor timpurilor care ne face cinste pe tot globul pământesc”. În încheiere, Preacuviosul Părinte Arhimandrit a precizat: „Cât va da Domnul, o să-l pomenim pe Constantin Brâncuși și-l rugăm pe Dumnezeu să-i dea iertare de tot cea făcut și păcătuit în această viață omenească”.
Domnul prof. univ. dr. Ion Mocioi, cunoscut brâncușiolog a reiterat următoarele: „Începând cu anul 2007, când am organizat a cincizecea comemorare a lui Constantin Brâncuși la mormântul său din Montparnasse, în Franța, anual l-am sărbătorit, precum astăzi, pentru că el nu mai are o familie. Familia lui suntem noi, cei de față, județul Gorj, unde s-a născut, România, unde a crescut și a fost educat și de aci încolo el este artistul tuturor pământenilor. Prima sa lucrare s-a numit Rugăciune, iar ultima sa lucrare a fost Piatră de hotar și este cunoscut în întreaga lume ca părinte al sculpturii moderne, pentru că el a lansat o teorie nouă pentru dezvoltarea artei lumii și anume «Transfigurarea esențializată a realității obiective în artă». În tot ceea ce a făcut el a folosit o complexitate de idei și s-au descoperit 720 de lucrări pe care gorjenii au adus la cunoștința tuturor a acestei averi cu totul deosebită pe care a lăsat-o spiritual și artistic Constantin Brâncuși pentru întreaga lume”. În încheiere a spus că la Târgu Jiu, orașul de reședință al județului său natal, Brâncuși a lăsat cea mai importantă operă de artă din toate vremurile și anume „Calea Eroilor”, un ansamblu sculptural care cuprinde Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără de sfârșit.
Domnul Cosmin Pigui, primarul comunei Peștișani, unde s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuşi, a promis că va realiza la Peștișani un Muzeu dedicat lui Brâncuşi.
La final, după o fotografie de grup realizată în fața mânăstirii, am fost invitați de părintele stareț la o „Zariște a veșniciei”, o masă de parastas închinată sufletului Titanului de la Hobița, Constantin Brâncuși.
Gigi Bușe
