Izvorul Cernei – cea mai puternică sursă carstică din România

348
izv CerneiPentru amatorii de speoturism ce doresc să cunoască Valea Cernei în special perimetru Cerna Sat-Valea lui Ivan-Ciucevele Cernei, perimetru aparţinând judeţului nostru, pe un loc aparte ar trebui să se afle Izvorul Cernei – cea mai puternică sursă carstică din ţară.
De la Valea Cernei, la Cheile Jilţului
Peisajul Văii Cernei este strâns legat de structura sa geologică. Cu foarte mult timp în urmă, râul Cerna s-a aşezat pe locul unei puternice falii cunoscută de geologi drept Falia Cernei, ce se prelungeşte spre Est până aproape de Cheile Jieţului.

Datorită acestui fapt, pe versantul drept al Cernei se întâlnesc gresii şi calcare jurasice, iar pe cel stâng flişuri şi calcare recifale. Prăbuşirea compartimentelor faliei, petrecută acum câteva sute de mii de ani, a avut consecinţe majore asupra hidrologiei văii. Apele de suprafaţă s-au infiltrat prin fisurile verticale şi oblice create, au ajuns în profunzime atingând straturile de roci fierbinţi şi au reapărut la suprafaţă în zona Băile Herculane sub forma izvoarelor termale sau chiar de aburi.

Valea lui Ivan
toamna pe Valea CerneiÎn amonte de coada lacului Valea lui Ivan, de sub o îngrămădire de lespezi ţâşneşte la lumina zilei un şuvoi de apă limpede şi rece, Izvorul Cernei . Debitul său variază între 2000 şi 10000 litri/sec, iar temperatura apei este constantă de 6,8 gr C tot timpul anului, ceea ce o face să nu îngheţe nici în cele mai geroase ierni.
Pentru a lămuri provenienţa acestei cantităţi apreciabile de apă, hidrogeologii au efectuat ample cercetări şi măsurători hidrometrice. Astfel, folosind un trasor clasic, s-a stabilit că o parte a apei Izvorului Cernei se strânge din bazinul hidrografic al Jiului de Vest (zona Cîmpuşel). Folosind o structură geologică favorabilă (calcare carstificabile) aceste ape pierdute din Jiul de Vest circulă în subteran aproximativ 12 km pentru a apărea în Izvorul Cernei.
Originile apelor din Izvorul Cernei
Determinările folosind trasori speciali au scos în evidenţă faptul că o altă parte a apei ce apare în Izvorul Cernei îşi are originea tocmai în Retezatul Mic, mai precis în perimetrul Scorota – Soarbele, format şi el în mare parte din roci carstificabile. Trasorii lansaţi în acest perimetrul au apărut pe sub munte, după 9 zile, în Cerna, străbătând o distanţă de 15 km fapt ce demonstrează că sistemul carstic subteran Soarbele – Cîmpuşel – Izvorul Cernei este cea mai lungă străpungere hidrologică determinată până acum în România.
Secretul reţelei carstice
Din păcate toate încercările speologilor şi ale scafandrilor de a pătrunde în această lume subterană au rămas fără rezultat, datorită diametrului redus al galeriilor, şuvoiul rece ducând odată cu el secretul formidabilei reţele carstice ce ar putea exista aici.
Mugurel PETRESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here