– Rep. Domnule dr. ing. Gheorghe Buliga, pentru obţinerea unor titluri de înaltă ţinută academică, se pare că aţi ostenit şi v-aţi «nevoit» foarte mult, ca să folosesc un termen adecvat canonului religios!
– GH.B. Da, pentru că, iată, după o perioadă de aproape 7 ani de după susţinerea examenului de admitere la doctorat, susţinerea a trei examene şi elaborarea a trei referate, conform programului pe care îl impune regulamentul tezei de doctorat, în primăvara anului 1985, am obţinut titlul ştiinţific de «Doctor Inginer», având conducător ştiinţific al tezei pe domnul prof. doctor docent Teodor Oroveanu, ulterior «Membru corespondent al Academiei Române». Să vă mai spun că, în toţi anii aceştia, mi-am continuat activitatea ştiinţifică şi am publicat articole tehnice în Revista «Minelor», Revista de «Petrol şi Gaze, Mecanica Aplicată» şi am participat la conferinţe şi congrese interne şi internaţionale pe teme ştiinţifice de actualitate!
– Rep. Aţi desfăşurat o bogată activitate şi în afara ţării, aşa este?
– GH.B. Aşa este, pentru că în anul 1991 am fost selecţionat de către experţii Băncii Mondiale să conduc, în calitate de «Project Manager», două studii de consultanţă privind: «Evaluarea potenţialului petroligen al României» şi «Evaluarea rezervelor de hidrocarburi ale României şi a nivelului practicilor de producţie». În cazul acesta, o serie de studii au fost executate cu succes în perioada 1992-1994, de către două firme americane din Denver- statul Colorado
– Rep. În ce a constat specificul carierei dumneavoastră didactice?
– GH.B. În faptul că am activat ca profesor asociat la Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti, unde am predat cursul de «Hidraulică subterană» şi, pentru prima dată, cursul privitor la «Metodologia Cercetării Ştiinţifice». Am conferenţiat la prestigioasa universitate americană «Colorado School of Mines» din Denver, iar, pentru profesionalismul meu, am fost apreciat în toate proiectele pe care le-am executat sau le-am condus!
– Rep. Sunteţi apreciat ca fondator al unor asociaţii şi al unor reviste de specialitate?
– GH.B. În anul 2001, de exemplu, am fondat Asocaţia «Societea Inginerilor de Petrol şi Gaze», al cărei Preşedinte am devenit. Câteva luni mai târziu, am fondat Revista lunară «Monitorul de Petrol şi Gaze», singura publicaţie de specialitate a domeniului şi care şi-a continuat apariţia neîntreruptă până în prezent.
,,Mi-aş dori să vizitez din nou locurile natale din Poiana-Rovinari şi multe alte locuri de care mă leagă amintiri”!
– Rep. Aveţi multe articole şi cărţi elaborate şi publicate?
– GH.B. În paginile «Monitorului» şi în alte publicaţii tehnice şi ştiinţifice, am publicat peste 200 de articole! Colecţiile cu cele peste 200 de numere ale «Monitorului» se află la Biblioteca Naţională şi în principalele biblioteci din ţară. În paralel, am elaborat şi am publicat 14 cărţi în volum, însumând câteva mii de pagini! Dintre acestea, două au obţinut Premiul AOŞR şi o a treia, Premiul AGIR (Asociaţia Generală a Inginerilor din România).
– Rep. Sunt, deci, titluri care vă onorează şi vă obligă, aşa că…
– GH.B. În anul 2001, am fost acceptat ca Membru al Academiei de Ştiinţe din New- York, din anul 2009 am devenit membru corespondent al «Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România» (A.O.Ş.R.), iar din anul 2016 sunt «Membru Titular». În anul 2018, «Academia de Ştiinţe Tehnice» (A.S.T.R.) mi-a conferit titlul de «Membru de Onoare», deci, iată, sunt destul de multe, aşa că sunt suficiente câte le-am enumerat!
– Rep. Când aveţi intenţia de a reveni pe meleagurile Gorjului, pentru a vă revedea sora şi rudele mai apropiate?
– GH.B. După aniversarea vârstei de 78 de ani, de la sfârşitul lunii mai, sincer vorbind, îmi doresc sănătate, putere şi tărie de a mai exprima câteva gânduri pentru posteritate, mi-aş dori să vizitez din nou locurile natale din Poiana-Rovinari şi multe alte locuri de care mă leagă amintiri! Îmi doresc ocazii plăcute de a mă reîntâlni cu prietenii şi cu colegii încă, în viaţă! Doresc, de asemenea, să vă aduc mulţumiri dumneavoastră şi Ziarului «Gorjeanul», pentru articolele publicate şi pentru prilejul de a mă prezenta gorjenilor mei!
– Rep. Domnule dr. inginer Gheorghe Buliga, amintirile din cartea dvs., sugestiv intitulată «Genealogii Incomplete – mărturii», care se dezvăluie cu multă sensibilitate, sunt emoţii exprimate la o anumită vârstă sau reprezintă «paginile vii» ale unei biografii care mai păstrează multe şi pilduitoare fapte de viaţă?
– GH.B. Domnule profesor, în cartea mea am încercat să schiţez, pe baza datelor cunoscute de mine şi a propriilor amintiri, fragmente relevante din biografia mai multor personaje din segmentul genealogic prezentat, dar şi câteva date autobiografice relevante asupra perioadei copilăriei, adolescenţei şi maturităţii mele!
– Rep. Persoanele şi personalităţile prezentate în paginile cărţii au o semnificaţie aparte pentru dumneavoastră?
– GH.B. Cei prezentaţi, ca şi toţi trăitorii acestor meleaguri, au fost oameni vii, au avut un nume, au avut părinţi, au născut copii, au încercat bucurii, au cunoscut măriri, au avut necazuri, nenorociri, dezastre, chiar dacă mulţi dintre ei şi-au trăit viaţa dincolo de interesul istoricilor!
– Rep. Multe dintre relatările şi descrierile dumneavoastră fac parte dintr-o «istorie vie» în care vibrează sentimentul patriotic, dragostea faţă de locurile natale!
– GH.B. Istorisirea mea, întinsă pe aproape 700 de ani, a încercat să scoată «din negura vremurilor» fapte şi persoane cu care să construiesc «o istorie vie», aşa cum ea s-a păstrat în memoria locurilor noastre, aşa cum eu am trăit-o şi am perceput-o în felul meu! Cartea mea nu s-a vrut un manual şi nici un îndreptar de viaţă, pentru că vremurile sunt schimbătoare, iar oamenii îşi urmează destinul!
– Rep. Sufletul dumneavoastră «respiră» prin vibraţia infabilă a sufletelor personajelor pe care le prezentaţi?
– GH.B. Vedeţi, cu personajele prezentate, am trăit sentimentele pe care acestea le vor fi încercat: de mândrie, de admiraţie, de disperare, de durere, şi mai presus de toate, de încredere în Dumnezeu, Cel Care a sădit în sufletul omenesc dragostea prin care, împotriva tuturor avatarurilor, viaţa renaşte mereu!
– Rep. Cum vă regăsiţi în «trunchiul de stejar» al «Marelui Paharnic» Lupu Mehedinţeanu?
– GH.B. Poate că eu sunt doar o «ramură îndepărtată în timp», faţă de «trunchiul» puternic al «Marelui Paharnic» şi de Lupu Buliga Mehedinţeanu, Mare Agă, despre a căror existenţă mărturisesc istoricii şi piatra de pe mormântul Marelui Agă din pronaosul Sfântului «SchitTopolniţa», ca şi de cei mai mulţi urmaşi al căror nume a fost uitat..
– Rep. Poate că este harul dumneavoastră, ca amintirea unor personaje istorice emblematice, unele care sunt legate chiar de numele lui Tudor Vladimirescu, să devină «istoria vie» în care pulsează nemurirea neamului românesc!
– GH.B. Da, pentru că s-a păstrat amintirea lor prin locurile în care s-au preumblat.. Amintirile se păstrează, însă, în documentele despre posesiunile «Marelui Paharnic» şi în denumirea păstrată de multe dintre localităţile gorjene şi mehedinţene peste care a stăpânit Paharnicul: Negomir, Timişeni, Tâmna etc. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
