Inginer Alexandru Doman – Un nume de referinţă între petroliştii olteni

409

Născut la 28 februarie 1938 în oraşul Novaci, judeţul Gorj, după absolvirea şcolii generale, urmează cursurile Liceului „Tudor Vladimirescu” din Tg.Jiu, apoi Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie Bucureşti, Facultatea Exploatarea Zăcămintelor de Ţiţei şi Gaze, obţinând în 1961, Diploma de Inginer Minier de Petrol.

Inginerul Alexandru Doman a primit repartiţie de inginer Extracţie Petrol, la Schela de Extracţie Ţicleni, din subordinea Trustului de Extracţie Târgu-Jiu, fiind încadrat în muncă începând cu data de 3.10.1961. Din martie până în iunie 1962, lucrează la Secţia Intervenţie Sonde.
Din iunie până în noiembrie 1962 lucrează ca inginer extracţie. Afirmându-se în munca pretenţioasă din petrol, la 1 noiembrie 1962 a fost promovat ca şef la una din principalele secţii de extracţie ale schelei, funcţie în care a lucrat până la 1 noiembrie 1965. De la această dată este promovat ca şef secţie Probe Producţie.
Urmare bunelor rezultate înregistrate în funcţiile în care lucrase până atunci, la 1 mai 1966 a fost promovat ca şef al Secţiei Producţie a schelei, funcţie ce implica răspundere deosebită.
În martie 1967 a fost promovat ca Inginer Şef Adjunct al Schelei Ţicleni iar de la 1 octombrie 1969 ca inginer şef al Schelei. De la 1 iunie 1971 a fost promovat ca Director Tehnic al Schelei de Extracţie Ţicleni, funcţie pe care o va îndeplini până la 23 februarie 1979. De la această ultimă dată, când fostul Director Ing. Victor Murea a fost promovat ca Director al Trustului de Foraj Extracţie Târgu-Jiu, Inginerul Doman Alexandru a fost promovat ca Director al Schelei de Extracţie Ţicleni, funcţie ce o va îndeplini cu bune rezultate în muncă, până la 1 februarie 1990, mai ales în condiţiile draconice instaurate în economie în anii 80.
De la 1 februarie 1990 a fost promovat ca inginer principal şi şef al Biroului Foraj, apoi ca şef de serviciu la Trustul de Foraj Extracţie Târgu-Jiu, de unde s-a pensionat la 31 iulie 2000.
Dar, după pensionarea sa, ştafeta este continuată, mai departe de către fiul său Liviu-Alexandru Doman (junior), tot inginer petrolist, precum şi de fiica Nicoleta, economistă, tot în cadrul petrolului.
Trebuie menţionat că inginerul Alexandru Doman (senior) a urmat şi absolvit cursurile Institutului Central Bucureşti, de pregătirea cadrelor de conducere în economia şi administraţie de stat, obţinând în 1975, diploma de licenţiat.
Inginerul Alexandru Doman, dotat cu un simţ organizatoric deosebit, dar şi prin apropierea de oameni, a fost preocupat permanent de ridicarea nivelului de pregătire profesională a subordonaţilor, amenajarea sălilor şi bibliotecii de pregătire profesională, mai ales în privinţa cunoaşterii nouăţilor tehnice în materie. Este autorul unor importante invenţii şi inovaţii în domeniul petrolului, brevetate.
Reducerea importurilor de utilaje şi piese de schimb, datorate lipsei de valută, l-au determinat a găsi soluţii în rezolvarea paleţilor necesari la turbine, printr-o colaborare cu uzine din ţară, el fiind un bun interlocutor al specialiştilor în domeniu. O altă rezolvare, în ţară, a găsit pentru arborii cotiţi ai motocompresoarelor 8 GK şi 10 GK, după modelul motorului de Tatră(din bucăţi).
A demarat înlocuirea parcurilor din zona Colibaşi, cu puncte de colectare, metoda fiind generalizată până în prezent, invenţia pompelor pentru lichid şi gaze având o importanţă deosebită. De asemeni a introdus metode noi şi eficiente pentru curăţirea rezervoarelor de şlam, renunţându-se la vechile procedee empirice, dar şi periculoase pentru oameni.
Dacă, anterior, spargerile de colectoare de transport apă sărată, generau mari dificultăţi în privinţa poluării, fiind mai greu de depistat, că erau îngropate, inginerul Doman Alexandru a venit cu ideea ca respectivele colectoare să rămână la suprafaţă, pentru operativitatea depistării şi intervenţiei în caz de avarii.
Sunt cunoscute iniţiativele şi ideile sale ce au contribuit decisiv la scurtarea perioadelor de punere în producţie a sondelor noi cât şi a celor din reparaţii capitale, înlocuirea fluidului de la puţul sondelor cu azot, menită a duce la deblocarea stratului productiv.
S-a preocupat intens pentru dotarea schelei cu agregate pompare fluide şi cimentare sonde, construcţia fabricii de azot şi oxigen, construcţia de hale de lucru pentru muncitori, care mai înainte lucrau sub cerul liber.
Asigurarea nevoilor sociale pentru oameni a fost grijă permanentă. Se cunosc eforturile şi rezultatele obţinute pentru îmbunătăţirea mesei la cantinele unităţii, cum ar fi: amenajarea cresătoriei de pui în regie proprie a schelei la Parcul 1000 Iaşi, ferma de porci, stupină, sere pentru legume cantină, ciupercăria şi altele. Totodată s-a preocupat pentru obţinerea de investiţii în asigurarea construcţiei de locuinţe pentru petrolişti.
Preocupat permanent pentru creşterea productivităţii muncii, afirma că trebuie să ne aflăm mereu, „în război cu timpul”.
În timpul cât a lucrat în secţiile amintite, dar mai cu seamă în perioada când a păstorit Schela Ţicleni, a pus bazele extinderii exploatării petrolului în zona Banatului, Brădeşti, Totea Vladimir, 1000 Iaşi, Văluţa, Stoina, Vârteju, Bibeşti-Turburea, Bustuchin, Căpreni, etc. Unele din aceste zone au devenit ulterior schele, cum sunt Şandra, Craiova, Stoina, Turburea.
Inginerul Alexandru Doman a fost un autodidact, studiind mereu, nu numai literatura de specialitate, ci şi din alte domenii, că altfel nu ar fi realizat problemele de genul celor enumerate mai înainte. Cum am spune, mai pe înţelesul tuturor, el „s-a priceput şi la oameni”. Cândva, mărturisea că i-au fost de folos „teoria micilor pătrate”, „teoria sistemelor cu autoreglare”, „teoria valorii”, „teoria impulsului”, „teoria forţei”, „învăţămintele din proverbe şi cugetări” şi altele. Importanţă deosebită a dat „valorii de pricepere a individului”.
Menţiona, deasemeni, că în urmă cu 30 de ani a lecturat „Şocul viitorului” şi „Al treilea val ” de Alvin Toffler, care i-au creat o impresie deosebită la acea vreme, iar actualmente să constate că cele proorocite de scriitor s-au adeverit în prezent şi că fără muncă nu se poate realiza nimic.
Când vreunul din subordonaţi dovedea stângăcie în rezolvarea unor probleme, i se adresa: „Deşteaptă-te Române !”. Şi, uite, că „Deşteaptă-te Române”! a devenit apoi, imn naţional.
Dacă vreunul intra în anturaj vicios, i se adresa: – Ai grijă, că dacă intri între dulăi, te flocăe !”.
Ar fi mai multe de spus în acest sens, dar asta demonstrează abilitate şi artă în a lucra cu omul. O avertizare la timp previne multe necazuri.
Şi după pensionare este un om activ. Este unul dintre consilierii de bază în Consiliul local orăşenesc Ţicleni, dar şi acasă un bun gospodar.
Îi urăm multă sănătate, ani mulţi şi putere de muncă.
Consilier juridic Ion M Ungureanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here