Cum să-şi mai caute o altă ţară minerii şi lucrătorii în domeniul energiei? Ei pot fi principala carne de tun a disponibilizărilor care bat la uşa Gorjului, ca judeţ aproape în totalitate monoindustrial.
Ministrul Economiei, Adriean Videanu mimează preocuparea pentru soarta lor şi a bifat până acum, dacă nu ne înşeală memoria, nu mai puţin de vreo patru deplasări la faţa locului.
O faţă a locului tot mai tristă şi cu mine în subteran ori de suprafaţă care s-au închis ori urmează a fi închise. Marile societăţi miniere şi energetice anunţă sute de disponibilizări în lunile de toamnă. Ne referim, desigur, la societăţile de stat – cu structuri încă neelucidate, ba judeţene, ba regionale ori naţionale –, care sunt, ce să ne mai dăm după cireş, victimele proastelor guvernări, foste şi actuală, iar scăderea vânzărilor la energie electrică generată de criză poate determina reducerea personalului. Zicem reducerea, deşi o hemoragie a celor care vor trece în şomaj nu este exclusă.
Din păcate, numărul şomerilor creşte în fiecare lună. La data de 31 iulie, Gorjul număra 13.158 de şomeri, la o populaţie de peste 380.000 de locuitori. Adică, numai vreo 80.000 de locuitori mai au o slujbă. Într-un top pe ţară, Gorjul ar fi pe locul 7 în lista judeţelor cu cei mai mulţi şomeri. Abia în luna octombrie vor curge disponibilizările.
În perioada trecută, 13-23 august, AJOFM Gorj anunţa un număr de 191 de locuri de muncă disponibile. Cele mai multe erau pentru oameni cu studii medii.
Curios, sectorul sănătăţii publice din Gorj se confruntă cu o situaţie ciudată, dar tot alarmantă. Din cauza salariilor mici, încă sunt 45 de posturi de medici neacoperite. Abia dacă s-au ocupat altele 9 de medici aflaţi la început de stagiu. Locurile au fost toate scoase la concurs, dar dintre ele au rămas încă 45 libere. Din pricina plecărilor în străinătate, unde medicii români sunt mai bine plătiţi.
Situaţia nu se întrevede a fi rezolvată nici măcar la nivel de ţară. Colegiul Medicilor din România contestă legea salariului unic, prin care veniturile cadrelor medicale vor fi drastic diminuate. Evident, numărul medicilor băştinaşi care îşi vor căuta de lucru în ţările Uniunii Europene ce le oferă câştiguri mai mult decât decente în comparaţie cu ce au acasă este şi va fi în creştere. Şi aşa, sănătatea publică avea o subfinanţare cronică, încât hemoragia (auto)disponibilizaţilor din domeniul medical este şi va fi o plagă pe care guvernarea n-o poate opri.
Ion Predoşanu
