O manifestare culturală creată de artistul Teodor Dădălău, în urmă cu 21 de ani, în Ţara lui Brâncuşi, s-a externalizat, trecând Dunărea, în Bulgaria
An de an, manifestarea culturală GorjFest, creată de artistul imaginii Teodor Dădălău, membru al minunatei echipe conduse de directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, scriitorul Ion Cepoi, a tot crescut şi s-a dovedit una dintre cele mai originale şi îndrăzneţe fapte de cultură de pe meleagurile carpatine. GORJFEST 2010 a însumat peste 60 de lucrări de exponate din aria a ceea ce numim artă plastică: picturi, lucrări de grafică şi fotografie artistică. Rodul creaţiilor artiştilor invitaţi la cea de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte Vizuale, acţiune de mari dimensiuni, patronată cum spuneam de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Toamna trecută a fost extrem de bogată în lucrări, dar şi în propuneri de a răspunde cererii partenerilor din Bulgaria şi Ungaria de a prezenta şi în locaţii din aceste ţări creaţiile artiştilor români şi străini participanţi la taberele gorjene, în luna octombrie 2010.
Recucerirea oraşului Silistra prin cultură şi opere de artă
Interlocutorul şi amicul nostru, Teodor Dădălău, ne-a povestit că ideea transferării pentru o vreme a lucrărilor la Muzeul de Artă Contemporană din Silistra i-a aparţinut unui invitat bulgar din acest oraş. Este vorba despre Yordan Kissiov, pictor şi director al Galeriilor de Artă din Silistra. Un om extrem de serios şi pictor de mare talent, care fusese desemnat încă de anul trecut ca viitor director artistic al GorjFest 2011. Expoziţia de la Silistra s-a bucurat de un real succes, fiind vernisată pe 17 decembrie 2010 şi a rămas deschisă până pe 6 martie anul acesta. Fiind iarnă, bulgarii nu prea schimbă expoziţiile. Iar clădirea Galeriei de Artă din Silistra seamănă destul de mult cu aceea a Muzeului de Artă Jean Mihail din Craiova, fiind deţinătoarea unei colecţii ce cuprinde peste 1800 de lucrări de artă, realizată de nume de pe tot globul. Bulgarii din Silistra pot să realizeze oricând expoziţii pe continente. Inclusiv arta din America de Sud sau cea din Africa ori aceea din Asia, cu lucrări de artă contemporană şi nume bogate ca valori artistice ale artei moderne. Oraşul Silistra nu-i mare şi a avut cândva 60.000 de locuitori, dar în prezent oamenii sunt plecaţi la muncă pe alte meridiane. Multe apartamente sunt goale, sala Galeriei de Artă este mare şi modernizată, iar construcţiile noi cam lipsesc. Şi la bulgari se simt efectele crizei economice, dar serviciile şi alimentele sunt foarte ieftine în comparaţie cu preţurile de la noi. Pe 17 decembrie 2010, în ziua vernisajului de la Silistra, ningea şi era foarte frig, nefiind o zi prea potrivită pentru participarea la vernisajul unei expoziţii. ŞI totuşi, îmi relata Teodor Dădălău, au venit vreo 40-50 de iubitori de artă. Ceea ce la Târgu Jiu se-ntâmplă foarte rar.
Aşa că, după cum spuneam, pentru ediţia a XXII-a a Festivalului Internaţional de Arte Vizuale GorjFest 2011, bulgarul Yordan Kissiov va fi cel care va alcătui întreaga echipă. Din care, se pare, vor face parte un belgian, doi francezi, câţiva bulgari, un ucrainean şi, normal, artişti din România.
Oraşul Ruse, fosta „Mică Veneţie”
La fel cum Bucureştiul are aura de fost „Mic Paris”, oraşului Ruse i s-a pus ştampila de „Mică Veneţie”. Ce-i drept, nici Bucureştiul nu mai este un „Mic Paris” şi nici urbea bulgară Ruse nu mai seamănă cu ce era odată – „Mica Veneţie”. Ci doar un port dunărean, cu şanse de a redeveni ce-a fost odată. Nu foarte curând, din pricina crizei şi recesiunii care n-au ocolit Bulgaria.
Sala expoziţională a Galeriilor de Artă din Ruse este de-a dreptul uluitoare şi de un modernism aparte. Iar tot oraşul are baruri şi cafenele pline cu opere de artă plastică, semn că bulgarii din Ruse au drag de artă şi nimic nu este întâmplător. Vernisajul de la Ruse a avut loc pe 8 martie şi expoziţia este încă deschisă. Transferul de la Silistra la Ruse a fost posibil mai ales pentru faptul că directoarea Galeriilor de Artă din Ruse este o excepţională pictoriţă şi a participat la tabăra de creaţie a GorjFest 2011. Se numeşte Elena Velikova şi a absolvit Academia de Arte Frumoase din Sankt Petersburg. În tinereţe a fost de o frumuseţe rară şi nici acum, la cei vreo 50 de ani nu arată deloc rău, şi a venit la Ruse din Rusia pentru că s-a îndrăgostit de un bulgar. Şi profesional a fost o mare valoare, din moment ce a lucrat la celebrul Muzeu Ermitaj. Prezenţa sa în tabăra din Gorj s-a datorat tot lui Yordan Kissiov, care adusese în Gorj trei pictoriţe foarte bune din Ruse.
După cum se vede şi din fotografiile alăturate, Galeria de Artă din Ruse este imensă, foarte elegantă, bine întreţinută şi cu multe săli care comunică între ele. Ca unul care-a avut mai multe expoziţii la Bucureşti, în Sala „Constantin Brâncuşi” de la Palatul Parlamentului, Teodor Dădălău susţine că sala expoziţională de la Ruse ar fi cam jumătate din suprafaţa Sălii „C. Brâncuşi”, cu avantajul că are şi luminatoare naturale pe acoperiş.
Viceprimarul din Ruse, gelos pe români, vrea un RuseFEST
Normal, l-am întrebat pe artistul Teodor Dădălău de unde şi până unde le-a venit ideea bulgarilor din Ruse să preia ideea GorjFest. Directoarea Elena Velikova i-a invitat la vernisaj şi pe primarul din Ruse, dar şi pe viceprimar. Ei bine, la un moment dat, plăcându-i expoziţia, viceprimarul a pus întrebarea: „Dar noi de ce nu facem aşa ceva?”
Şi uite-aşa, s-a stabilit ca ideea gorjeanului Teodor Dădălău să prindă şi la vecinii de la sud de Dunăre. Prin imitaţie, Festivalul Internaţional de Arte Vizuale de la Ruse se va numi „RuseFest”, iar director artistic va fi Teodor Dădălău. Care se va ocupa de alcătuirea echipei, de producţie, de expoziţie şi de tabăra de arte vizuale. După discuţia cu directoarea Galeriei de Artă din Ruse, Elena Velikova, s-a stabilit şi semnat bun parteneriat între Galeria de Artă din Ruse şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Evident, pentru gorjeni şi pentru directorul CJPCPCT Gorj, Ion Cepoi, nu poate fi decât un motiv de mândrie în plus.
Spre a nu se suprapune cu GorjFest, puişorul de la bulgari va avea loc în luna iunie 2011, lăsând la latitudinea directorului RuseFest, Teodor Dădălău, alcătuirea echipei şi celelalte probleme. Evident, partenerii bulgari au luat în considerare experienţa de 21 de ani în organizarea GorjFest a gorjeanului nostru Teodor Dădălău. I-au zis să le facă o listă cu tot ce trebuie şi l-au numit director artistic, iar artistul nostru se va implica total. Festivalul de la Ruse va dura timp de zece zile şi va avea maximum 15 artişti, fiind vorba de prima ediţie. Şi când se gândeşte la 15 membri ai taberei, Teodor Dădălău se numără şi pe el, dar şi pe pictoriţa Elena Velikova. Între altele, cum afirmam, directoarea Galeriei de Artă din Ruse.
Din România, Teodor Dădălău se gândeşte că vor merge patru oameni, apoi nişte italieni, nişte bulgari Eric Perjovschi, din Republica Moldova. Lista încă nu-i stabilită, iar domeniile artistice vor fi pictura, grafica şi fotografia.
Prima instituţie gorjeană cu activitate în străinătate
Una peste alta, remarcabil este faptul că RuseFest va fi o premieră. Iar Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj este prima instituţie gorjeană care organizează o manifestare artistică peste graniţele României şi artistul Teodor Dădălău speră să facă lucruri asemănătoare şi în alte părţi ale lumii. La bulgari, el a întâlnit aceeaşi ospitalitate ca şi aceea care există în România. Şi, în ciuda faptului că Bulgaria nu are un Brâncuşi sunt mai pasionaţi de artă decât cei de pe la noi. Teodor Dădălău afirma că el nu-şi aminteşte ca să fi văzut în Târgu Jiu 100-120 de oameni la un vernisaj al unei expoziţii de artă.
Muzee private în şcoli părăsite
Printre curiozităţile de la vernisaj, Teodor Dădălău mai amintea că numărase aproape 80 de femei la vernisaj şi, fiind exact ziua de 8 martie, a cumpărat fix 80 de lalele roşii, înmânând fiecărei bulgăroaice câte o floare de ziua femeii.
Lângă clădirea Galeriei de Artă din Ruse, mare i-a fost mirarea când a aflat că exista un muzeu particular organizat într-o şcoală ce nu mai funcţiona. Iar, la noi, în România, ca să nu mai vorbim de Gorj, există câte o şcoală generală la Peştişani rămasă în paragină, deşi acolo s-ar fi putut organiza un Muzeu „Constantin Brâncuşi”, iar la Hobiţa o şcoală primară, tot părăsită, care-ar fi numai bună pentru a organiza acolo, la Hobiţa, satul natal al Titanului Brâncuşi, un Muzeu de Artă Contemporană GorjFest. S-au strâns multe lucrări în cele 21 de ediţii ale GorjFest de până acum, în schimb există multă obtuzitate din partea autorităţilor locale şi se preferă lăsarea şcolilor părăsite în paragină decât să fie transformate în muzee adevărate.
Poetul Adrian Frăţilă dixit!
Pe ideea amenajării unor muzee de artă, lui Teodor Dădălău i-au venit în memorie nişte versuri ale poetului Adrian Frăţilă, membru al Uniunii Scriitorilor. Cele două versuri sună cam aşa: „Se fac palate câinilor de soi/ Şi alături, pentru o pâine se mai moare!”
Iar aceste sugestive versuri sunt valabile cam în toate domeniile de activitate. Cine nu ar dona, dintre artiştii români măcar o lucrare pentru un muzeu în satul lui Brâncuşi? Numai autorităţile locale din comuna Peştişani să priceapă că o clădire nefolosită se degradează!
Ion Predoşanu
