Gorjeanca Any DRĂGOIANU a luat premiul I la Festivalul Național – Concurs de satiră socială „Tudor Mușatescu” ediția a XXVIII-a

Casa de Cultură a Sindicatelor „Tudor Mușatescu” din Câmpulung Muscel, județul Argeș, a organizat și desfășurat în perioada 1 – 12 noiembrie 2021, ediția a XXVIII-a a Festivalului Național Concurs de Satiră Socială „Tudor Mușatescu” unde gorjeanca Any DRĂGOIANU a fost răsplătită cu premiul I la secțiunea „Literatură satirică și umoristică”.

Festivalul și-a propus promovarea operei lui Tudor Mușatescu, încurajarea creației cu caracter satiric, descoperirea talentelor și promovarea acestora, descoperirea și încurajarea tinerilor pentru promovarea creației satirico-umoristice.
Concursul a avut două secțiuni: 1. Literatură satirică și umoristică (epigramă, madrigal, poezie umoristică și proză umoristică) și 2. Caricatură. S-au înscris 34 de participanți din țară și doi din străinătate. Cei din țară au fost reprezentanți ai județelor: Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Olt, Prahova, Suceava, Vaslui și Municipiul București, iar cei din afara țării au reprezentat Canada și Republica Moldova.
Din cauza pandemiei de Coronavirus, toate etapele concursului s-au desfășurat online. Juriul a fost format din specialiști și personalități ale satirei și umorului românesc, avându-l ca președinte pe epigramistul George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România (din anul 1995), ajutat de Laurențiu Ghiță, vicepreședintele uniunii, Constantin Agricola Miu, Maria Chirtoacă și Bogdan Petry. Festivitatea de premiere a Festivalului Național Concurs de Satiră Socială „Tudor Mușatescu”, ediția a XXVIII-a, a avut loc vineri, 12 noiembrie 2021, începând cu ora 10, în sala de festivități a Primăriei Municipiului Câmpulung Muscel, tot online. Juriul, condus de George Corbu, a notat lucrările în funcție de cele trei criterii stabilite prin regulamentul de concurs. Profesorul Maria Chirtoacă, directorul festivalului, un om activ în activitatea culturală a Câmpulungului, a recunoscut că, la edițiile precedente, au existat și lucrări mai slabe, însă în 2021, munca de departajare a fost complicată de calitatea concurenților. Premiile au constat într-o diplomă, o plachetă și o sumă de bani, în funcție de locul ocupat de fiecare, iar câștigătorul concursului a fost răsplătit cu un trofeu și 1500 lei. Banii au fost repartizați astfel: premiul I = 1000 lei, premiul II = 800 lei, premiul III = 600 lei, iar cele patru premii speciale = 500 lei. Organizatorii au anunțat premiile și câștigătorii, după cum urmează:
I. La secțiunea Literatură satirică și umoristică:
– Trofeul Festivalului: Sorin Finchelstein (Canada);
– Premiul I: Any Drăgoianu (Gorj);
– Premiul II: Petre Ion Florin Vasilescu (Dolj);
– Premiul III: Nicolae Bunduri (Brașov);
– Premiul Special pentru Epigramă: Petru Ioan Gârda (Cluj);
– Premiul Special pentru Poezie: Janet Nica (Dolj);
– Premiul Special pentru Madrigal: Gheorghe Bâlici (Republica Moldova);
– Premiul Special pentru Proză: Vasile Larco (Iași);
– Premiul Acidava: Vasile Vajoga (Iași);
– Premiul Satira: Mihai Haivas (Iași);
– Premiul Cenaclului Umoriștilor Musceleni: Gheorghe Eftimie (Buzău).
II. La secțiunea Caricatură:
– Premiul I: Gheorghe Mitroiu (Argeș);
– Premiul II: Eduard Florin Cioacă (Argeș);
– Premiul III: Mihai Gabriel Boboc (București);
Sorin Finchelstein, câștigătorul Trofeului Festivalului, epigramist din București stabilit în Canada, a renunțat la bani în favoarea copiilor cu probleme și persoanelor cu dizabilități. Soția lui este fiica unui mare epigramist, Mircea Trifu. La acest festival a participat și gorjeanca Any DRĂGOIANU, din Țânțăreni, județul Gorj, membră a Uniunii Epigramiștilor din România, a Uniunii Ziariștilor din România, dar și a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj, o epigramistă dintr-o generație mai tânără, talentată și frumoasă, din toate punctele de vedere, după cum a descris-o Maria Chirtoacă, directorul festivalului și nu numai. Any DRĂGOIANU ne-a făcut o mare bucurie obținând premiul I, cu următoarele creații:
Madrigal – Dorinţa
Cum viaţa mea-i de litere brodată
Cu sufletul dorința mi-o voi scrie:
De s-ar putea să mă mai nasc o dată,
La Câmpulung Muscel aş vrea să fie!
Gazel
Tema: Prostia, pornind de la muşatismul
„Bărbatul prost îți sare în ochi. Femeia proastă îți sare în brațe”.
Când prostia geme peste tot în lume
Doar românii noștri fac din dânsa glume…

De-i femeia proastă, eu vă spun că poate
Ore-ntregi să urle şi să facă spume.

Dacă e bărbatul prostul casei, sigur
Va sări în ochii tuturor anume

Căci de vrea sărmanul şi se străduieşte
Să mascheze fapte, clinic să rezume,

Cum deschide gura, dă cu bâta-n baltă,
Din prostie, jur, şi-a făcut costume

Şi le poartă zilnic, fără să gândească,
E normal, bărbatul vrea să îşi asume

Rolul său de bază, ca-n telenovele
Şi politic poate el va fi un nume!
Proză scurtă cu tema: Şefia
Șefia – tratat de (ne)înţelegere ierarhică
Din punct de vedere filosofic, şi nu numai, şeful este, sau trebuie să fie, mintea cea mai luminată dintr-o instituție (după caz, bătătură), iar subalternii lui, un fel de becuri sparte, fără filament. Pare un concept bazat pe studii recente efectuate de cercetătorii români, păstrători de obiceiuri şi tradiții, din tată în fiu, adică din şefu’ ăl bătrân în viitorul șef de beci. În consecință, după ce ne-am familiarizat cu termenul exclusivist ,,șef”, trecem la o analiză completă şi complexă, citind rapoartele cercetătorilor. De fapt, sunt nişte doamne drăguţe din capul satului care stau în marginea şanţului şi se ocupă cu despicatul firului în patru. Socotind dumnealor, zi de zi, numărul postărilor de pe Facebook, au ajuns la concluzia că tot femeile se încadrează cel mai bine la postul de şef(e). În primul rând, când o femeie dă un ordin de genul: ,,Bă, boule, nu mai bea că o să cazi!” în secunda doi, boul cade cu gard cu tot… Motiv pentru ea să facă o poză şi să o arate în privat la un om din străinătate cu inimă și bani (mai mult bani, restul nu are importanţă) şi să se plângă de traiul nenorocit, în speranţa că va fi salvată de străinezul cu frică de Dumnezeu. În 90% din cazuri, salvarea chiar a avut loc, iar şefa de bătătură a devenit şefă de companie sau hotel etc. Cât priveşte boul, acesta a rămas la fel, dar fericit că a scăpat de tirania şefei. În al doilea rând, femeia are întotdeauna o viziune clară: ,,Nu vezi, tâmpitule, că şi aia, săraca pământului, merge la salon săptămânal, iar eu să stau nearanjată că nu îți ajung ție banii de băut?!” Şi după ce se aranjează, pac poza, pac sute de like-uri şi comentarii adorabile, ceea ce înseamnă că ştie exact ce trebuie făcut. O şefă salvatoare, dacă stăm să judecăm bine… Salvatoare a sănătății tâmpitului care vrea să bage în el tone de ţuică… Nu contează dacă tâmpitul nu înţelege pe moment ordinul de cheltuire a banilor în mod eficient, se va convinge imediat ce pe poartă va intra nevasta complet aranjată. Sigur nu o mai recunoaşte, dar ăsta e alt subiect. Sau, nu? Nu, că intenţia, cu siguranţă, aşa era… La ce-i foloseşte ei să o recunoască un ,,oarecare”? Ea trebuie să îşi păstreze o imagine de şefă înnăscută. În traducere liberă, să ţină la distanţă tâmpitul care duhneşte a butoi. În al treilea rând, există momente când boul/tâmpitul recunoaşte singur că femeia e şefă şi conduce orice într-un mod fantastic. Atunci când ea îi povestește de escapadele nocturne, ca fiind răpiri senzaţionale şi evadări spectaculoase cu maşini de teren 4×4 (armăsari putere), chiar dacă nu deţine permis auto, el o crede pe cuvânt, ba mai spune cu lux de amănunte şi la cârciumă.
În concluzie, şefia e o treabă potrivită pentru femeile care nu glumesc şi au tocurile bine înfipte în țărâna din bătătura boului/tâmpitului.
*
O felicităm și noi pe doamna Any Drăgoianu și-i dorim cât mai multe trofee literare și jurnalistice!
Col. (rtr.) Gheorghe BUȘE, A.N.C.E. „R.M.” Gorj