Gorj: 3.400 de oameni rămân fără slujbe. Cele mai afectate județe de ,,tranziția justă”

2100

Pentru România, tranziţia climatică dezordonată ar putea însemna pierderi semnificative, atât pe partea de competitivitate în raport cu alte ţări din regiune şi atragere de investiţii, cât şi pe partea de implementare de proiecte durabile şi creare de efecte de antrenare în economie, se arată în raportul ,,Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România”, din care a citat Agerpres.

Evenimentul de lansare a Raportului „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România” a avut loc în data de 8 septembrie, la Palatul Cotroceni: (..) Prin urmare, și răspunsul nostru trebuie să fie unul rapid și ferm, ținând cont, totodată, că nu avem la îndemână nicio soluție miraculoasă.
,,Țara noastră se confruntă cu provocări specifice, care au nevoie de un set complex de măsuri de adaptare pentru a diminua efectele caniculei, secetei, ale penuriei de apă, dar, concomitent, trebuie să avem în vedere și partea de atenuare, prin punerea în aplicare de măsuri care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea pe care o generăm”, a spus Klaus Iohannis în alocuțiunea sa. Raportul, care a fost lansat joi, poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Administraţiei Prezidenţiale şi este în dezbatere publică timp de 30 de zile.

Șase județe în studiu
Documentul prezintă o analiză a provocărilor ţării noastre în ceea ce priveşte trecerea la energia verde. Potrivit acestui studiu, şase judeţe, colectiv responsabile de 65% din emisiile de gaze cu efect de seră ale României, vor fi cele mai afectate din punct de vedere al tranziţiei: Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galaţi şi Mureş.
De altfel, acestea sunt beneficiare ale fondurilor europene cuprinse în Mecanismul privind Tranziţia Justă pentru atenuarea impactului negativ al tranziţiei.
,,Astfel, în scenariul cel mai ambiţios din punct de vedere al climei (conform Pactului verde european), până în 2030, în Dolj s-ar pierde circa 1.500 de locuri de muncă faţă de scenariul de referinţă pentru 2030, în Gorj 3.400 de locuri de muncă, în Hunedoara 1.500 şi în Galaţi aproximativ 500.
În Mureş, Pactul verde european, deşi nu ar avea un impact important asupra locurilor de muncă, ar aduce cu sine mai multă activitate economică în sectorul producţiei industriale şi al construcţiilor, care ar compensa pierderile din sectorul energiei şi utilităţilor. Prahova ar pierde 2.000 de locuri de muncă”, precizează raportul.
Potrivit aceluiaşi document, ,,în 2021, ţara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (aşa-zisul ‘cod roşu’) emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), iar specialiştii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice”.
Astfel, ,,parcurgerea în mod ordonat a tranziţiei climatice va presupune asumarea unor linii directoare de urmat până în 2030 şi, respectiv, 2050, indiferent de partidele aflate la guvernare”.
,,Schimbări majore de direcţie pe parcurs şi ezitări pot duce la o tranziţie dezordonată.
Un pact transpartinic este aşadar important pentru implementarea măsurilor din acest raport.
Raportul include măsuri în care instituţiile publice centrale joacă un rol esenţial în implementare, în calitate de actori implementatori sau în calitate de catalizatori, dirijori ai acţiunilor unor autorităţi publice locale, ONG-uri, corporaţii”, arată raportul.
În contextul accelerării schimbărilor climatice şi, implicit, de noile politici europene din domeniu, ,,este important ca România să formuleze un răspuns naţional coerent şi integrat”, mai notează publicația menționată.
,,Ca parte centrală a soluţiei, se distinge elaborarea de noi politici publice sau ajustarea celor existente pentru limitarea impactului nefavorabil al tranziţiei ecologice şi maximizarea beneficiilor procesului de redresare „verde”.
Pentru aceasta este însă nevoie de date, date care să fie corect colectate, verificate şi uşor disponibile celor care trebuie să ia decizii sau să formuleze politici publice”, precizează autorii documentului supus dezbaterii publice.
Astfel, tranziţia energetică ,,trebuie să genereze rezultate echitabile pentru lucrătorii din industriile cele mai afectate şi pentru comunităţile din care fac parte aceştia, dar şi pentru restul societăţii potenţial afectate în mod negativ de o transformare economică neorganizată”.
,,Procedural, tranziţia energetică justă reprezintă informarea, consultarea şi implicarea comunităţilor şi grupurilor sociale afectate în procesul de tranziţie şi în acţiunile de intervenţie publică planificate în cadrul acestui proces”, se mai arată în raport.
M.C.H.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here