În topul producătorilor de energie electrică, la începutul acestei săptămâni, Hidroelectrica era pe primul loc, cu peste 25% din total, urmată de Nuclearelectrica cu o cotă în SEN de 21% iar pe locul al treilea, energia pe cărbune, produsă de CE Oltenia și CE Hunedoara – în insolvență, cu aproape toate minele închise.
De asemenea, termocentralele pe gaz (termocentralele Petrom, Veolia, Romgaz) livrau în SEN 18% din totalul de energie. Abia la urmă vin sursele de energie „verzi”, pe care se pune acum atâta accent la nivelul UE, arată presa centrală. Astfel, avem 11,5% fotovoltaic, 2,84% eolian și un infim 0,9% biomasă.
Deficit acoperit din importuri
Doar 6.300 MWh era contabilitatea producției, în timp ce consumul se ridica la peste 7.000 de MW, de unde rezultă un deficit energetic de peste 700 MWh, care trebuia importat, potrivit cotidianul.ro. În fapt, România, de mai bine de un an, este importator constant de electricitate, din pricina producției locale insuficiente și din pricină că vecinii produc curent mai ieftin decât noi (piața din România este legată cu cele din Ungaria, Cehia, Slovacia și, de curând, Germania), mai arată publicația menționată. Pe piețele de energie schimburile comerciale se fac pe principiul vaselor comunicante: energia ieftină curge către piața mai scumpă. Prețul electricității, ca și al gazelor, a crescut enorm, de la începutul anului, după ce piața s-a liberalizat. Consumatorii primesc deja facturi mai mari cu 30-40 % iar acesta este doar începutul. Scumpirea continuă a certificatelor CO2 a pus presiune pe ceea ce înseamnă generare de energie din cărbuni și hidrocarburi, antrenând o spirală a majorărilor. Totul face parte din strategia „verde” a UE, care vrea să ajungă, în 15 ani, la neutralitatea de emisii.
M.C.H.
