-V.G. Domnule Decan, în cadrul acestui interviu, aş dori să începem cu unele referiri directe privitoare la profesia de avocat, la importanţa şi complexitatea acestei profesii, chiar, cu o serie de refreriri la corectitudinea exercitării acestei profesii!
-C.G. Domnule profesor, putem aborda orice aspect care implică profesia de avocat, aşa că, aştept să începem cu prima întrebare a dumneavoastră!
-V.G. Cum vedeţi activitatea normativă a unui avocat şi modul în care se regăseşte aceasta în ceea ce înseamnă identitatea culturală a profesiei?
-C.G. Evoluţia profesiei legale de avocat este puternic marcată de amplificarea fără precedent a activităţii normative, care determină o nouă conotaţie şi o nouă valoare a profesiei de avocat. Identitatea culturală a avocatului este influenţată tot mai mult de un traseu social-cultural şi este puternic marcată de componenta economică a profesiei, situaţie de natură să determine o modificare de conţinut şi de echilibru a sistemului valoric, propriu acestei profesii!
-V.G. Totuşi, vorbim despre o profesie care trebuie să se adapteze noilor condiţii pe care le impune evoluţia societăţii!
-C.G. Actualmente, confruntarea profesiei de avocat cu realităţile sociale şi economice în permanentă schimbare, impun reevaluarea poziţiei instituţionale a avocatului, atât în raport cu puterea judecătorească, dar, şi în raport cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă.
,,Profesia de avocat în România se află în plin proces de adaptare la exigenţele impuse de instituţia «avocatului european»”!
-V.G. Domnule Groza, anumite servicii profesionale avocaţiale se leagă, nu doar de evoluţia societăţii, dar, şi de nevoile justiţiabilului!
-C.G. Vedeţi, nevoia asigurării securităţii juridice şi judiciare prin servicii profesionale avocaţiale prestate în regim de independenţă, cu autoritate şi competenţă corespunzătoare exigenţelor statului de drept, a devenit un postulat fără de care evoluţia societăţii este imposibilă.
-V.G. Putem vorbi şi despre profesia avocatului din România în context European?
-C.G. Profesia de avocat în România se află în plin proces de adaptare la exigenţele impuse de instituţia «avocatului european», deoarece integrarea României în Uniunea Europeană a modificat substanţial sfera relaţiilor profesionale şi a specializărilor într-o lume aflată într-o dinamică ce impune regândirea conceptului de «avocat tradiţional», în condiţiile în care valorile constante ale profesiei sunt tot mai mult supuse presiunilor realităţii.
-V.G. De ce se consideră uneori că profesia de avocat poate deveni şi o afacere? Am auzit multe lucruri despre «avocatul diavolului», ca să nu omitem nici faptul că unele persoane se referă la avocaţii care lucrează «la două capete», cum se spune?
-C.G. Există riscul ca în viitor, profesia de avocat să poate fi transformată, sub presiunea evenimentelor social-economice, într-o simplă afacere, fără a mai fi considerată o profesie.
–V.G. În legătură cu acest aspect pe care dumneavoastră îl subliniaţi, aş dori ca în viitor să avem un interviu despre «avatarurile» unui proces de partaj în care sunt direct implicat ca justiţiabil în Dosarul nr. 30/ 317/ 2018 şi în care ultimul termen s-a dat în mai 2022 de către instanţa Judecătoriei de la Târgu-Cărbuneşti pentru a se judeca tocmai pe…3 octombrie 2023!
-C.G. Poate că vom putea vorbi şi despre acest lucru!
-V.G. Iar, acum, aş dori să ne spuneţi, cum se regăseşte Uniunea Naţională a Barourilor din România în contextul European şi chiar internaţional?
-C.G. În planul relaţiilor internaţionale, Uniunea Naţională a Barourilor din România este membră a unor prestigioase organizaţii, la care participă activ, aşa cum ar fi: Consiliul Barourilor din Uniunea Europeană (CCBE), ca membru plin, Uniunea Internaţională a Avocaţilor (U.I.A.), ca membru fondator, Asociaţia Internaţională a Barourilor (I.B.A.), ca membru plin şi Uniunea Avocaţilor din Balcani, ca membru fondator.
-V.G. Aşadar, ca să revenim la contextul actual, să înţeleg că dumneavoastră, din fotoliul funcţiei decanului Baroului Gorj, automat, deveniţi membru de drept al Uniunii Naţionale a Barourilor din România!
-C.G. Să ştiţi că în momentul în care încetează mandatul funcţiei decan, încetează şi calitatea de a fi membru de drept al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, pentru că la anul, vor fi din nou alegeri pentru Baroul Gorj!
,,Dacă voi fi ales în continuare, pentru că am dreptul la două mandate, sigur, voi continua prezenţa în consiliile UNBR, pe mai departe”!
-V.G. Vă gândiţi şi la un al doilea mandat al acestei funcţii?
-C.G. Pentru că anul acesta se împlinesc trei ani de când am fost ales, practic, atunci când va fi ales noul decan, acela va fi membru la Congresul UNBR. Dacă voi fi ales în continuare, pentru că am dreptul la două mandate, sigur, voi continua prezenţa în consiliile UNBR, pe mai departe!
-V.G. Pentru că mulţi gorjeni au solicitat acest lucru, aş dori să ne spuneţi din nou, cu completările de rigoare, pentru a vedea care au fost problemele importante care s-au dezbătut la Congresul Avocaților din zilele de 9-10 iunie 2023?
-C.G. Pentru că în prima zi, aşa cum am precizat, au fost alegerile, şi Baroul Gorj, în funcţie de numărul de membri, are dreptul la un singur membru în Consiliul UNBR, pentru că suntem în jur de 240 de avocaţi în Baroul Gorj!
-V.G. Ca urmare, în cea de-a doua zi…
-C.G. În cea de-a doua zi, am discutat o serie de probleme care ne preocupă în activitatea profesiei noastre. Primele chestiuni discutate s-au referit la faptul că în momentul în care, ca justiţiabil, ţi-ai angajat un avocat, ar trebui să ai parte de o reducere a taxei de timbru, ceea ce ar facilita accesul la justiţie, şi vorbim despre aspecte care privesc cetăţeanul implicat la proces de partaj!
-V.G. Aşa cum este şi cazul meu, care sunt implicat de peste cinci ani într-un proces de partaj care se prelungeşte inexplicabil!
-C.G. Gândiţi-vă că la un proces de partaj, taxa de timbru este de 3% sau 5% din masa bunurilor care se partajează, iar, dacă ar fi redusă această taxă, cu un procent sau cu două procente, ar fi ceva de avut în vedere!
-V.G. Să nu-mi spuneţi, pentru că acest lucru l-am simţit pe propria mea pensie, iar, la vremea respectivă taxa a însemnat un sacrificiu extraordinar!
-C.G. Apoi, să fie extinsă regula privitoare la asistarea obligatorie de către avocat! În general, sunt litigii la care justiţiabilul nu se desurcă singur! Atunci, în căile extraordinare de atac, prezenţa avocatului, ar trebui să fie obligatorie, pentru că omul îşi cunoaşte problema lui, însă, nu ştie s-o încadreze într-un context, când vorbeşte despre o cale extraordinară de atac!
-V.G. Domnule decan, la procesul meu de partaj, în toţi aceşti cinci ani, chiar peste cinci ani, am avut angajaţi…şase avocaţi, la care am renunţat pentru că erau…
-C.G. În zona respectivă, textul de lege este extrem de strict, pentru că degeaba îţi expui problema, şi poate că ai dreptate, dar, dacă nu ştii să încadrezi efectiv, pe motiv de nelegalitate, nu vei avea câştig de cauză, iar, judecătorul va respinge ca inadmisibilă şi ca neîntemeiată contestaţia! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
