COMUNA DĂNEŞTI, care se află în vecinătatea Municipiului Tg. Jiu, fiind formată din satele: Barza, Botorogi, Brătuia, Bucureasa, Dăneşti (reşedinţa), Merfuleşti, Şasa, Trocani, Ţârculeşti, Ungureni şi Văcarea, am putea spune că reprezintă un exemplu tipic pe care l-am ales pentru bogăţia spirituală deosebită a tradiţiilor sale şi a oamenilor care au locuit în această comună, mai ales că aici sunt unele sate unde casele sunt acum părăsite şi în ruină, fără vreun semn încurajator de repopulare a lor. Aşa cum preciza d-l viceprimar Marcel Bâzu, aceste sate au devenit chiar zone defavorizate, acolo unde odinioară erau ţărani înstăriţi şi cu aleasă tradiţie, iar agricultura reprezenta singura ocupaţie de bază, ca şi principala sursă de venit, deoarece, pe văi, dar şi pe dealuri împădurite erau zone fertile care acum au devenit aride! Depopularea, în general, se manifestă prin dispariţia în mod natural a persoanelor în vârstă şi prin absenţa tinerilor care înainte vreme erau mândria comunei! E greu de spus, dacă ar putea exista cereri din partea unor tineri de a se stabili la ţară, în cazul în care s-ar găsi, chiar investitori legaţi prin strămoşi de aceste locuri, care să investească în asemenea zone, inclusiv programe care să-i facă pe tineri să nu mai plece din țară şi să rămână în mediul rural ca să dezvolte o activitate profitabilă şi cu posibilităţi de extindere în viitor!
Pentru că în decursul timpului Comuna Dăneşti a avut în fruntea sa oameni gospodari, inclusiv un preot, merită prezentată şi structura populației localităţii, după confesiuni, pentru că 97,2% dintre locuitori se declară ortodocși, iar 0,8% evanghelici, 0,2% de romano-catolici, iar 0,2% creștini adventiști. Mai sunt şi persoane care aparţin cultului sau sectei penticostalilor și martorilor lui Iehova, dar există și localnici din comuna Dănești care nu şi-au declarat apartenența la o confesiune religioasă.
Rata de substituire a forței de muncă din comună a înregistrat în anul 2014 valoarea de 533 la mie, ceea ce echivalează cu ieşirea de pe piaţa muncii, peste 15 ani, a o mie de persoane care vor fi înlocuite de 533 de persoane apte de muncă, fapt care va conduce la un deficit de 467 de persoane apte de muncă în cadrul comunei. Desigur, pierderea locurilor de muncă în ultimele decenii a sintetizat şi a reflectat anomalia unei economii și a unei societăți în tranziţie în care numărul pensionarilor depăşeşte numărul salariaților și care nu poate funcționa decât pe baza unui deficit demografic. Prin prisma observaţiilor asupra ocupației locuitorilor, în comuna Dănești predomină pensionarii (53,6%) și persoanele lipsite de un loc de muncă (19,6 %). De asemenea, se poate remarca faptul că 12,5% dintre localnici lucrează în mediul privat, 8% sunt angajați la stat, 3,6% sunt șomeri înregistrați sau neînregistrați, 1,8% sunt simpli lucrători pe cont propriu ca zilieri, iar 0,9% sunt meșteșugari – liber profesioniști.
Cu toate că populația activă este de 46,4 %, doar 23,2% realizează activități lucrative, iar cele mai multe persoane lipsite de un loc de muncă au fost în luna martie 2010 (151 șomeri), iar cei mai puțini au fost în luna aprilie 2014 (66 șomeri). În luna septembrie 2014, numărul șomerilor din comună era de 118 persoane apte de muncă, deci, cu 19,2% mai scăzut, comparativ cu luna septembrie 2010, când figurau în evidenţe 146 de șomeri.
Potrivit rezultatelor de la Recensământul populației, din anul 2011, copiii între 0 şi 14 ani reprezentau 15,9% din populația stabilă, populația tânără între 15 şi 24 de ani reprezenta circa 12,3 %, persoanele mature de la 25 la 64 de ani formau majoritarea de 55,7%, iar persoanele de peste 65 de ani reprezentau 16,1% din totalitatea locuitorilor comunei. Persoanele în vârstă de peste 85 de ani reprezintă 1,3% din totalul populației stabile. În comparaţie cu anul 2002, populația stabilă, structurată pe grupe de vârstă, demonstrează destul de clar că există fenomenul de îmbătrânire a populației. Asfel, numărul grupelor de vârstă între 10 şi 14 ani, între 15 şi 19 ani și între 20 şi 24 ani s-a diminuat substanţial în ansamblul populației stabile, datorită scăderii numărului de nașteri după anul 2002. Se remarcă faptul că există mai multe femei în vârstă, comparativ cu numărul bărbaților, iar legat de vârsta copiilor de la 0 la 14 ani, se constaă că numărul copiilor de sex feminin (215 copii) este mai mic decât numărul de copii de sex masculin (219 copii).
În comuna Dănești, indicele îmbătrânirii demografice este de 1,8 ceea ce atestă că populația este îmbătrânită, deci, avem exemplul eclatant al incapacităţii de regenerare a comunității. În anul 2014, în comuna Dănești circa 11,8% din populaţie o reprezentau tinerii până la 14 ani, deci, cu o valoare sub cea înregistrată la nivelul județului, mai erau 66,6 % persoane tinere şi persoane adulte între 15 și 64 ani, cu o valoare sub cea înregistrată la nivelul județului și 21,5 % erau vârstnicii de peste 65 de ani, cu o valoare peste cea înregistrată la nivelul județului.
La nivelul comunei Dănești, potrivit datelor Recensământului din anul 2011, populaţia de etnie română deţinea o majoritate de 98,3 %, populația de etnie romă reprezenta 0,2% din total, iar diferența până la 100 % era reprezentată de unii etnici sârbi și de localnicii care nu-şi declarau apartenența etnică.
În privinţa numărului căsătoriilor, începând cu ultimii patru ani ai secolului trecut, acesta se menţine la un nivel scăzut, în medie, de aproximativ 15 căsătorii anual, un aspect ilustrat chiar de ultimii ani, de exemplu, între 2015-2017, când sunt înregistrate în medie aproximativ 16 căsătorii anual.
Evoluția căsătoriilor din comuna Dănești s-a modificat între anii 2008-2014, valoarea ei cea mai mare din ultimii 7 ani a fost în anul 2010, cu un număr de 26 de căsătorii, cea mai redusă fiind în anul 2011, cu nouă căsătorii. În anul 2014, numărul căsătoriilor a înregistrat valoarea de 16 căsătorii, fiind cu 14,3% mai mare în comparaţie cu cea înregistrată în anul 2008. În privinţa numărul divorțurilor, se constată că valoarea cea mai ridicată s-a înregistrat în anul 2012, cu 12 divorțuri, în acelaşi an fiind şi cea mai redusă rată a natalităţii. În anul 2014, în comună s-au înregistrat cinci divorțuri, faţă de anii 2013, 2011 și 2010, când au fost numai 3 divorțuri, deci, însemna valoarea cea mai mică din ultimii 7 ani, pentru că în anul 2014, numărul divorțurilor din Dăneşti a fost aproape de două ori mai mic, în comparaţie cu anul 2012.
Rata de nupțialitate în anul 2014 în comuna Dănești avea o valoare de 4,4 la mie, aceasta însemnând numărul căsătoriilor la 1000 de locuitori. Satele comunei Dănești înregistrează o rată de divorțialitate de 1,4 la mie, fiind mai mare față de valorile consemnate la nivel național de 1,2 la mie, dar, fiind mai scăzută față de cea înregistrată la nivel județean de 1,5 la mie. Raportul de masculinitate înseamnă proporția dintre numărul total al bărbaților comparat cu acela al femeilor, iar în comuna Dănești, la 100 de femei revin 98 de bărbați, în timp ce la nivel național, la 100 de femei revin 95 de bărbați.
Merită subliniat faptul că de la o medie de aproximativ 15-16 căsătorii anuale, câte s-au înregistrat în ultimii 15 ani, între 2002-2017, a rezultat un număr de nou născuţi care depăşeşte foarte puţin cifra căsătoriilor, în timp ce numărul persoanelor decedate a oscilat între 83 de decese în 1992, până la 58 în 2002 şi 62 decese în 2011, pentru ca în ultimii trei ani, 2015-2017, să se înregistreze, în medie, aproximativ 52 de decese, iar cifra nou-născuţilor să fie de 19 în 2015, 19 în 2016 şi 20 în 2017, deci, numărul persoanelor decedate a fost de aproape trei ori mai mare decât numărul nou-născuţilor.
Se pare că în timp ce statisticile demografice sunt îngrijorătoare, la fel de îngrijorătoare se dovedesc şi unele articole de presă care arată că edilul comunei, domnul Constantin Mădălin Paliță, trecut de la «Pro România» la PSD, a fost implicat în scandaluri politice şi de altă natură, încurcând uneori…steagurile ca în «Scrisoarea pierdută», cu numărul de anchete efectuate, cu dosarele pentru ajutoare sociale, dosarele cu subvenţiile la gaze naturale, în timp ce comuna nu are gaze, chiar prin datele compartimentului de asistenţă medicală comunitară, în cadrul raportului anual publicat pe pagina primăriei pe care o conduce, apreciat ca un raport plin de erori, dar, corectat, atât cât s-a putut, pentru ca oamenii bine intenţionaţi şi îngăduitori, să-l vadă pe domnul primar trecând la treburi edilitar-gospodărești specifice şi utile comunei! (VA URMA) HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
