După terminarea facultăţii – în Gorjul meu «istoric şi pitoresc»! (I)

Datorită faptului că noi, generaţia absolvenţilor 1975 ai Facultăţii de Filosofie, specialitatea sociologie din Universitatea Bucureşti, nu am putut să ne întâlnim în data de 11 iunie 2020, cu deosebită inspiraţie şi chiar cu o aplecare anticipativă, comitetul nostru de organizare a stabilit ca din revărsarea talazurilor timpului, să «aşternem» pe o filă desprinsă din calendarul vremii, unele gânduri privitoare la modul cum am fost primiţi, fiecare dintre noi, la postul unde am fost încadraţi prin repartiţie guvernamentală, după terminarea studiilor de specialitate. În acest fel, din evantaiul amintirilor celor 45 de ani care au trecut de la terminarea facultăţii, un amalgam de gânduri şi de idei care mă copleşesc şi mă asaltează ca un izvor nesecat de inspiraţie, mă îndreaptă către un «remember» emoţional şi mă apropie mai mult de grupa de colegi şi de anii de studii, pentru că dincolo de cascada unor amintiri de neşters, apare Cascada Izvorului «EMINESCU» din Parcul Cişmigiu, dar, pentru mine, şi Cascada Muntelui Retezat, Cascada Parângului şi a Vâlcanului sub care a fost zămislit de veacuri Gorjul meu «istoric şi pitoresc», aşa cum l-a numit istoricul Alexandru Ştefulescu!

«Oare, ce ar trebui să fac pentru a mă simți un om împlinit?»!
Desigur, absolvirea facultății e întotdeauna un prilej de bucurie și de entuziasm, dar și de meditație asupra perspectivelor viitorului, fie că ți-ai terminat studiile acum patruzeci şi cinci ani, fie că revezi acel moment al întrebărilor tulburătoare, pentru că îmi revin în memorie întrebări de felul: «oare, ce voi face de acum încolo?» sau «cu ce resurse tinereşti și cu ce repere de viață plec mai departe?», ca să nu mai vorbesc de marea întrebare dilematică, «oare, cum voi putea să le fiu de folos oamenilor în mijlocul cărora voi lucra, acolo unde sunt repartizat?», iar, nu în ultimul rând, «ce ar trebui să fac pentru a mă simți un om împlinit?», nu doar ca persoană, dar şi ca fiinţă socială, printre ceilalţi oameni! Cu siguranţă, răspunsurile la aceste întrebări și le formulează fiecare, în funcție de ceea ce a primit și de ceea ce își dorește să dăruiască, iar, dacă sufletul fiecăruia dintre noi vibrează cu seninătate olimpiană, ajungi să crezi că, dacă ai de gând să înfăptuiești ceva relevant şi valoros în viața ta, va trebui să faci față unor perioade de îndoială şi de autoinstruire, de autoperfecţionare continuă, chiar să știi să pierzi uneori în faţa vitregiilor vieţii! Sincer vorbind, viața poate fi împărțită în două părți care se referă mai întâi la anii în care știi că dacă vei cădea, devine puțin probabil să te rănești la trup sau la suflet și să nu-ți fie cineva în preajmă, să te ajute să te ridici, pentru a realiza faptul că atunci când ești mai mult în grija părinților, a familiei, poţi avea un ajutor neprecupeţit, iar, în cel de-al doilea rând, se referă la faptul că anii în care nu ești atât de sigur de ceea ce faci sau de ceea ce trebuie să faci, în şiragul de mărgăritar al visurilor, idealurile devin o adevărată «corolă de minuni a lumii», atunci când trebuie să-ți găsești singur un sens anume care să te responsabilizeze!

Răsplata faptelor bune e cu adevărat, dincolo de această viaţă trecătoare!
Dacă locul de muncă pe care l-ai dobândit prin terminarea facultăţii, te face mai bogat sau mai sărac, e dificil de judecat în câteva cuvinte! Iar, ca să deschidem o mică paranteză, profetul indian Gupta Swami, doctor în istoria religiilor şi recunoscut în lume ca prezicător şi clarvăzător, el fiind cel care a prezis căderea lui Gorbaciov, prăbuşirea navetei spaţiale «Columbia», sfârşitul comunismului în România şi execuţia soţilor Ceauşescu, a spus că din zona Bucovinei, va răsări cea mai puternică personalitate politică a mileniului, care va fi mântuitorul omenirii! A fost omul care ştia că «Titanicul» se va scufunda, a fost în vizită în România. Deşi în ţara noastră, numele Gupta Swami nu este cunoscut mai de nimeni, profesorul indian este celebru, nu numai în India, ci pe întregul glob datorită profeţiilor sale. De altfel, mai mulţi conducători de stat din întreaga lume au apelat la Gupta Swami cu privire la ce se va întâmpla în viitor.  În anul 1983, după ce a prezis sfârşitul soţilor Ceauşescu, indianul a fost obligat să părăsească teritoriul României, unde se afla în vizită. Acesta s-a întors în ţara noastră 20 de ani mai târziu, alegând să viziteze Bucovina. În timp ce se afla în nordul României, Gupta Swami a făcut mai multe preziceri, care mai de care mai interesante! Vom reveni cu profeţiile indianului Gupta Swami, dar, ca să nu ne depărtăm de tema de faţă, vom spune că adevărata bogăţie a omului este cea spirituală, pe când bogăţia materială, te face mai vulnerabil în vârtejul talazurilor care se pierd în imensitatea mării! Dacă stai să reflectezi cu mare atenţie, de fapt, absolvirea unei facultăți nu te face automat, mai bogat sau mai deștept, ci, mai degrabă, te ajută să te înțelegi mai bine pe tine însuţi şi să te regăseşti cu adevărat în lumea din jurul tău, privind-o prin ochelarii potriviți, cu dioptriile corespunzătoare vârstei, așa cum și în viață, nu trebuie să aștepți recompense pentru îndeplinirea sarcinilor cotidiene, pentru că răsplata faptelor bune e cu adevărat, dincolo de această viaţă trecătoare! (VA URMA)
Vasile GOGONEA