Cei ce doresc să petreacă, fie în cadrul unei expediţii în toată regula chiar şi acum în sezonul autumnal, ori numai pentru câteva ore în decorulmontan de excepţie al Gorjului au la dispoziţie o multitudine de facilități, care de care mai interesante.
Astfel, pot străbate unul sau mai multe din cele 40 trasee montane pedestre principale ori adiacente din Parîng, Vulcan, Godeanu ori munții Cernei, practică sporturile de iarnă într-o zonă special amenajată (Rânca), deveni exploratori ori doar vizita una, sau de ce nu, mai multe din cele peste 2000 peșteri ori avene aflate în zona carstică a 
Gorjului, aflate în componenţa a 4 perimetre speologice din apropierea unor chei ori canioane de o frumusețe ireală, își pot încerca măiestria la escalada ori alpinism în cele 3 perimetre de alpinism cu trasee omologate de toate gradele, perfecționa tehnicile specifice de mountain bike, curse 4×4 ori off 
roads și nu în ultimul rînd, încerca curajul coborînd unul din cele două trasee de rafting aflate pe rîurile gorjene din care unul este cotat printre cele mai dificile la nivel naţional (Defileul Jiului ). Toate acestea și nu numai, constituie o veritabilă atracție pentru cei ce doresc să se avânte în Cetățile de Piatră de pe Jiul de Sus.
Activităţile montane, chiar dacă nu îmbracă aspectul competiţional, oferă practicanţilor o educaţie obligatorie a frumosului şi respectului faţă de natură. Astăzi muntele este accesibil celor ce doresc să îl cunoască. Dar acesta păstrează totuşi unele particularităţi ori taine dezvăluindu-le numai celor care prin efort şi perseverenţă îi pot învinge greutăţile.
Binefacerile pe care oamenii le dobândesc practicând sporturile montane sunt binecunoscute şi nu vom mai stărui asupra lor. Din nefericire unii mai puţin pregătiţi cred că le pot avea oricând şi pe orice vreme chiar dacă echipamentul şi condiţia lor fizică sunt necorespunzătoare. Câteodată aceştia reuşesc pentru că muntele este uneori îngăduitor, dar de cele mai multe ori nu.
Un cunoscut alpinist austriac transmitea acum mai bine de opt decenii câteva învăţăminte pentru cei ce doreau să practice turismul ori escalada montană. Câteva dintre acestea sunt deosebit de importante şi îşi păstrează mesajul şi azi pentru cei ce doresc să înfrunte muntele:
-Să nu pleci niciodată într-o ascensiune pentru care nu te-ai pregătit şi să nu pierzi din vedere că trebuie să fi mai tare ca muntele.
-Alege întotdeauna un itinerar realizabil şi dacă vezi că nu îl poţi realiza renunţă.
-Acela care nu ştie să-şi vină singur în ajutor pe munte nu este decât un personaj penibil.
-Posibilităţile celui mai slab să fie unitatea de măsură a grupului.
-A părăsi un om pe munte poate echivala cu o crimă.
Turismul şi sporturile montane au căpătat în ultimul timp o popularitate din ce în ce mai crescută. Tot mai mulţi oameni pleacă în timpul lor liber pe munte. Din păcate mulţi dintre ei nu sunt pregătiţi să o facă şi de aici încep necazurile. Unii dintre ei nu ştiu că o ascensiune montană se deosebeşte fundamental de o ieşire în oraş, că trebuie să ai echipament şi să te documentezi asupra zonei pe care urmează să o parcurgi şi nu în ultimul rând că, începător fiind, este nevoie să parcurgi primele trasee cu montaniarzi experimentaţi de la care ai tot timpul ce învăţa. În fine avantajaţi de dotările existente în ziua de azi mulţi ajung uşor să confunde o escaladă montană cu un chef la cabană. Dar, pe munte, se pot întâlni şi montaniarzi. Aceştia au o pregătire şi o experienţă de specialitate care le dă posibilitatea să parcurgă ture dificile până la limita extremă. În decursul anilor au învăţat să cunoască toanele şi capriciile muntelui precum şi modalităţile de a se feri de ele. Deşi cu toţi îndrăgesc muntele, fiecare dintre ei şi-a făcut o specializare într-una din disciplinele legate de munte. Astfel putem întâlni montaniarzi specializaţi în alpinism, orientare montană, escaladă, coborârea râurilor de munte (rafting), speologie, parcurgerea canioanelor, fotografie montană şi speologică. Cu toţi sunt conştienţi de rolul lor pe munte ,acela de a promova un turism montan civilizat şi a contribui la formarea de noi generaţii de iubitori ai muntelui şi de ce nu, al mediului ambiant.
Montaniarzii sunt energici şi săritori la nevoie, chiar dacă nu activează în formaţiuni de salvare montană. Într-adevăr după cum confirmă o mare parte a semenilor noştri ce merg pentru prima dată în zona alpină oamenii de munte sunt deosebiţi.
Greutăţile, riscul, precum şi pericolele ce pândesc la tot pasul pe munte îi apropie pe oameni.
Şi pentru că pe munte oamenii se simt mai apropiaţi şi se salută, chiar dacă nu se cunosc, le urăm şi din partea noastră drum bun şi poteci însorite.
Am dori ca toţi oamenii din lume să fie animaţi de aceleaşi sentimente care îi leagă pe oamenii de munte.
Mugurel Petrescu
